Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, prin compartimentul Muzeul de Istorie Naturală, anunță o Expoziție Micologică în perioada 17 aprilie – 15 mai. Această expoziție temporară realizată prin intermediul celor de la Ciuperci Norocoase va fi o incursiune multidisciplinară în lumea fungilor.
Foto: Muzeul Național Brukenthal
„Ghidul nostru în complexul univers al ciupercilor va fi Florin Bustan, un pasionat al ciupercilor (micologie) din zona Sibiului, cunoscut mai ales pentru activitatea sa educativă și de promovare a naturii prin proiectul Ciuperci Norocoase. Are o experiență practică vastă, petrecând mult timp în natură, studiind și identificând ciuperci, publicând informații și fotografii din teren, educând publicul larg despre ciuperci (comestibile, toxice, medicinale) prin intermediul activităților practice și al expozițiilor micologice desfășurate până în prezent”, transmite muzeul.
Expoziția reunește sute de specimene colectate de către curatori, care vor fii prezenți săptămânal în expoziție pentru a ghida vizitatorii și pentru a desfășura activități educaționale alături de grupuri.
Ciupercile sunt esențiale în menținerea echilibrului ecosistemelor, ele sunt descompunători naturali, ajutând la reciclarea materiei organice. Multe formează simbioze cu plantele (micorize), fiind vitale pentru sănătatea pădurilor. Unele specii pot fi indicatori ai calității solului sau ai schimbărilor climatice.
Speciile etalate în expoziție sunt reprezentative pentru micoflora europeană, majoritatea fiind prezente și în România, datorită diversității habitatelor noastre (păduri de foioase, conifere, pajiști). Afirmația că ciupercile reprezintă „rețeaua neuronală a planetei” este o metaforă științifică tot mai populară, care descrie rețeaua vastă și complexă de miceliu de sub pământ, supranumită și „Rețeaua Pădurii” sau „Wood Wide Web”. Deși nu sunt neuroni în sens biologic animal, miceliile (aparatul vegetativ al ciupercilor, acționând ca o rădăcină pentru absorbția nutrienților) funcționează similar unui sistem nervos sau unei rețele de internet, interconectând păduri întregi și facilitând comunicarea și schimbul de resurse.
Prin această expoziție, dorim să provocăm vizitatorii să privească sub picioarele lor și să descopere o lume a colaborării și regenerării care depășește imaginația. Vedetele expoziției sunt zbârciogii (familia Morchella) o ciupercă comestibilă, cu aspectul lor exterior ciudat, asemănător unui labirint fagure. Această ciupercă este considerată o delicatesă, în unele țări, fiind ciupercă de lux, prețul lor ajungând la valori ridicate. Este una dintre primele ciuperci ale primăverii, căutată de culegători. Poate fi uscată pentru păstrare pe termen lung și apoi rehidratată pentru consum.
Vizitatorii vor putea admira și specia Hygrophorus marzuolus, cunoscută popular sub numele de băloasă de martie. Este o ciupercă comestibilă foarte apreciată, fiind una dintre primele specii care apar după topirea zăpezii. Este considerată o ciupercă cu o calitate culinară excelentă, având o textură fragedă și un gust delicat. Deși este răspândită în Europa (în special în Carpați, Alpi și Pirinei), este considerată o specie rară în multe regiuni. În unele țări europene, este inclusă pe lista speciilor protejate din cauza reducerii habitatului natural. Pentru pasionații de micologie, găsirea acestei ciuperci este o provocare, deoarece crește adesea îngropată în litieră, fiind detectabilă doar prin micile denivelări pe care le creează la suprafața solului.
O altă ciupercă rară care va fii prezentă în expoziție este Sarcoscypha sp. var. Albida, forma albă, deoarece forma albă este considerată o varietate extrem de rară a speciilor roșii cunoscute. Sarcoscypha sp. var. Albida (sau forma Albino) reprezintă o variantă rară de culoare a ciupercilor din genul Sarcoscypha (cunoscute popular sub numele de „ochiul caprei” sau „urechea-babei”), caracterizată prin absența pigmentului roșu caracteristic. Spre deosebire de exemplarele tipice care sunt de un roșu aprins, această formă este complet albă. Această variație apare din cauza lipsei pigmenților carotenoizi, fiind considerată o formă de albinism genetic în cadrul speciei. Crește în aceleași condiții ca formele roșii, de obicei la sfârșitul iernii și începutul primăverii (februarie-martie), pe ramuri căzute și aflate în descompunere.
În cadrul expoziției veți găsi sute de exemplare fascinante care vă vor stârni curiozitatea.
Copiii vor avea ocazia să participe la activitățile și experimentele pregătite de către ghidul Bustan în zilele de miercuri și joi (la cerere și alte zile din săptămână), înscrieri la numărul de telefon 0754775809 sau pe adresa ciupercinorocoase@gmail.com.
Prin această expoziție, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu aduce un omagiu unuia dintre fondatorii instituției și anume botanistul Michael Fuss (1814-1883), care a fost un pionier în studiul fungilor în zona Transilvaniei. Originar din Sibiu, M. Fuss și-a început studiile în Sibiu, ca apoi să se pregătească pentru meseria de profesor şi preot la Viena. Pasiunea cercetării plantelor a descoperit-o de-a lungul excursiilor întreprinse în Munții Alpi. După reîntoarcerea la Sibiu a ajuns profesor apoi director adjunct la Gimnaziul Evanghelic din oraș. A fost un membru activ al Societății Ardelene de Științele Naturii din Sibiu – Siebenbürgischer Verein für Naturwissenschaften zu Hermannstadt contribuind la dezvoltarea colecțiilor acesteia. Domeniul în care a activat a fost cel al botanicii şi în întreaga sa activitate a dorit să completeze informațiile cunoscute până în acel moment cu privire la flora transilvăneană. Prin intermediul ierbarului său „Herbarium Normale Florae Transsilvaniae”, a elaborat numeroase lucrări în revista Societăţii printre care se numără şi valorosul său studiu „Flora Transsilvaniae Excursoria” (1866). Această lucrare este recunoscută ca una dintre cele mai detaliate inventare floristice ale regiunii din secolul al XIX-lea, fiind citată în studii botanice și istorice.
A fost şi deschizător de drumuri în domeniul criptogamelor (grup taxonomic care includea toate plantele fără flori și fără semințe, care se reproduc prin spori: ferigi, mușchi, alge și fungi). Astfel, în anul 1878, a publicat lucrarea „Enumerarea sistematică a criptogamelor din Transilvania” (titlu original în germană: Systematische Aufzählung der im Siebenbürgen bisher beobachteten Cryptogamen), una dintre primele și cele mai importante contribuții la cunoașterea florei criptogame din regiunea Transilvaniei.
Ierbarul Michael Fuss, aflat actual în gestiunea Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, cuprinde 28.984 exemplare, printre care și fungi.
În data de 17 aprilie 2026, după 140 de ani, muzeul readuce în atenția publicului cercetarea micologică în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu. Expoziția micologică propusă nu este doar o colecție de ciuperci, ci un instrument complex de educație, cercetare și promovare a patrimoniului natural.
