„În ultimele zile ni se spune să nu ne speriem că recesiunea tehnică nu e un motiv de panică că este doar o etapă normală a ciclului economic. Poate că nu trebuie să intrăm în panică dar cu siguranță trebuie să fim atenți pentru că ceea ce trăim nu este o surpriză ci rezultatul unei lungi scăderi economice care se vede în cifre”.
„Scădere economică anunțată. Economia României nu a început să scadă dintr-o dată. Trendul descendent este vizibil de ani de zile și este rezultatul unor politici fără direcție stabilă. Modificări frecvente de taxe lipsă de predictibilitate decizii luate pe repede înainte toate acestea afectează încrederea investitorilor și capacitatea firmelor de a planifica pe termen lung.
IMM uri în dificultate. Realitatea este dură Cifrele arată că în 2025 peste 83000 de firme au fost radiate aproape 20000 și au suspendat activitatea iar peste 7500 au intrat în insolvență. Majoritatea sunt microîntreprinderi și IMM uri exact segmentul care susține economia reală și locurile de muncă. Pentru aceste firme o creștere de taxe sau o scădere a consumului înseamnă faliment rapid Firmele mari pot să reziste mai mult dar micii antreprenori funcționează la limita supraviețuirii.
Bogați în resurse săraci la facturi. România deține 16 dintre cele mai importante 32 de elemente critice în materie de resurse de subsol ceea ce o plasează pe primul loc în Uniunea Europeană în această privință. Totuși prețurile la gaze și electricitate sunt printre cele mai mari din regiune. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE și una dintre cele mai ridicate rate ale inflației în timp ce statul firmele și populația se împrumută la dobânzi ridicate. Prețurile la alimente sunt adesea printre cele mai mari din zonă. Acest paradox generează frustrare o țară bogată în resurse dar cu oameni împovărați de costuri mari.
Statul ia dar nu reformează. Percepția multor români este că statul vede populația și firmele drept sursă de venituri Presiunea fiscală este mare iar reformele întârzie. De cel puțin șase luni se discută despre restructurarea companiilor de stat multe dintre ele supradimensionate și generatoare de pierderi. Dar schimbări reale sunt puține. De cele mai multe ori vedem audituri și promisiuni dar nu reforme profunde. În schimb partidele parlamentare continuă să primească peste 283 milioane lei anual din bugetul de stat iar în anii electorali costurile cresc semnificativ.
Întrebarea este ce s a redus din aceste sume pentru a ușura povara asupra populației și firmelor. Până acum nu s a anunțat nimic substanțial.
Recesiunea este mai mult decât o statistică! Recesiunea tehnică nu este doar un termen folosit de economiști. Ea înseamnă investiții amânate locuri de muncă pierdute firme închise și planuri puse pe pauză. Înseamnă părinți care își fac griji pentru rate antreprenori care nu mai dorm noaptea și tineri care se întreabă dacă mai merită să rămână în țară. Când zeci de mii de IMM uri dispar într un singur an nu vorbim doar despre cifre. Vorbim despre comunități care se sting încet despre orașe mici care pierd energie și despre o economie care își pierde încrederea.
Poate că nu este cazul să intrăm în panică, dar este cu siguranță cazul să ne întrebăm cât timp mai putem ignora semnalele. Pentru că dacă ne obișnuim cu declinul, dacă acceptăm ca normal faptul că firmele se închid iar reformele întârzie atunci recesiunea nu va mai fi un episod temporar. Va deveni noua normalitate” – Ciprian FARAON, Președinte INFOBiz.
ciprian.faraon@infobiz.eu
