Printre castanii din sectorul Morărit al Muzeului ASTRA se află Moara din Dăbâca, cea mai veche gospodărie din muzeu și primul monument transferat și reconstruit în cadrul Muzeului Tehnicii Populare, denumirea pe care o purta atunci Muzeul ASTRA. Au trecut mai bine de 60 de ani de când moara a ajuns în Dumbrava Sibiului. Transferul său a avut loc în anul 1963, iar reconstrucția a fost finalizată în 1964.
(Maria-Antonia OANA)
Sursă foto: Mesagerul de Sibiu
Construcția provine din satul Dăbâca, comuna Toplița, județul Hunedoara, din zona istorică a Pădurenilor Hunedoarei. Cunoscută și sub numele de „Moara lui Ticula Aron”, aceasta a fost datată în anul 1848 și era amplasată pe malul stâng al râului Cerna, la aproximativ 14 metri de firul apei.
Moara este construită pe o fundație de piatră, are pereți din bârne de stejar și un acoperiș în patru ape, învelit cu șindrilă de brad. Edificiul este alcătuit din două încăperi: spațiul destinat măcinării cerealelor și camera de locuit a morarului și a familiei sale. Reprezentanții muzeului au povestit despre existența acestei încăperi de locuit nu este întâmplătoare. Moara funcționa în cea mai mare parte a anului, iar prezența permanentă a morarului era esențială pentru buna desfășurare a activității.
Sursă foto: Mesagerul de Sibiu
Mii de kilograme de grâu și porumb au fost măcinate de-a lungul timpului la această moară. Instalația de măcinat este formată dintr-o pereche de pietre cu diametrul de 102 centimetri, puse în mișcare de o roată hidraulică cu admisie inferioară. Apa necesară funcționării era adusă printr-un iaz de aproximativ 45 de metri, alimentat cu ajutorul unui baraj construit din bârne și crengi.
Moara din perioada pașoptistă
Un element deosebit îl reprezintă fruntarul morii, datat 1848, pe care se păstrează o inscripție realizată cu litere chirilice. Aceasta amintește de cei care au construit instalația și constituie o mărturie valoroasă a epocii în care a fost ridicată.
La momentul reconstrucției în muzeu, specialiștii și-au dorit ca moara să fie complet funcțională, pentru a demonstra vizitatorilor mecanismele tradiționale de măcinare. Planul nu a putut fi dus la bun sfârșit din cauza fluctuațiilor de debit ale pârâului din muzeu, care nu permiteau punerea în mișcare a instalației.
Sursă foto: Mesagerul de Sibiu
„Este interesant faptul că, inițial, la reconstrucția sa, moara fusese gândită funcțională, tocmai pentru a arăta publicului modul de funcționare. Însă, fluctuațiile de debit ale pârâului din muzeu au făcut ca aceasta să nu poată fi pornită, rămânând însă ca un exponat ingenios, de tehnică populară, care spune și azi istoria unei comunități, în care rolul morii și al morarului era esențial”, au transmis reprezentanții Muzeului ASTRA pentru cititorii Mesagerului de Sibiu.
Biserica din Vința, cea mai nouă construcție
La mai bine de șase decenii de la aducerea sa în Dumbrava Sibiului, Moara din Dăbâca rămâne cea mai veche gospodărie din Muzeul ASTRA, însă la polul opus este Biserica din Vința, una dintre cele mai noi construcții din muzeu, aflată în plin proces de restaurare și pregătire pentru a fi redeschisă publicului.
Biserica poartă amprenta lui Simion Silaghi-Sălăjeanu, pictor muralist și pictor de icoane pe lemn, pictura din interiorul bisericii fiind realizată în perioada 1819 – 1821. Acest zugrav care a activat în Transilvania, a asimilat elemente din pictura veche românească.
Sursă foto: Mesagerul de Sibiu
