Calcule şi negocieri în USL: cine e numărul 4?

 

 Fostul senator Nicolae Neagu are ocazia să-şi ia revanşa în faţa lui Ion Ariton: „Voi candida pe colegiul pe care mi se va solicita”

Fostul senator Nicolae Neagu are ocazia să-şi ia revanşa în faţa lui Ion Ariton: „Voi candida pe colegiul pe care mi se va solicita”

Patru din cele nouă colegii electorale în care a fost decupat judeţul Sibiu vor fi „atacate” de candidaţi ai Alianței de Centru-Dreapta (PNL și PC), în timp ce restul de cinci revin Alianței de Centru-Stânga (PSD și UNPR). Decizia a fost luată, la finalul săptămânii trecute, cu ocazia întâlnirii liderilor USL de la nivel național. Marele as din mâneca PNL este vicepreşedintele Consiliului Judeţean, fostul senator Nicolae Neagu, care s-a declarat „la dispoziţia partidului”.

 

Mai sunt câteva săptămâni până la startul oficial al campaniei electorale. Uniunea Social-Liberală face cărţile pentru parlamentare. Conducerea USL a decis ca PSD Sibiu să aibă patru colegii de deputat și unul pentru Senat. De partea cealaltă, PNL îşi va încerca norocul în două colegii pentru Camera Deputaţilor şi două senatoriale. „A fost foarte simplu de împărțit, pentru că s-a luat ca raport colegiile actuale. Sunt trei colegii PSD, două PNL, în plus a mai venit un coleg de la Mediaș – Ghiță Roman, deci automat sunt patru colegi care au deja colegii despre care noi spunem că sunt eligibile”, a anunţat deputatul Mircea Cazan, preşedintele PNL Sibiu.

 

Roman – joker

 

Fostul deputat independent de Mediaş, proaspăt înregimentat în PSD, se va bate cu el însuşi, după ce în 2008 a câştigat colegiul 3 pentru PDL. PSD-ul va avea candidaţi pe colegiile 2, 3, 4 și 5, la Camera Deputaților. „Asta înseamnă colegiul d-nei Raluca Turcan, colegiul lui Ghiță Roman, colegiul d-lui președinte Cindrea, colegiul de pe Valea Oltului al d-lui Lup. Iar colegiul de Senat, al d-lui Arcaș. Alianța de Centru-Dreapta o să aibă două colegii de Senat: colegiul 1 Sibiu și colegiul 3 Mărginimea Sibiului și Valea Secașelor. Şi două colegii la Camera Deputaților: colegiul nr. 1 Sibiu, în care actualmente este d-l Știrbeț, și colegiul 6 din Mărginime. Acestea sunt bătute în cuie, așa s-au împărțit. Este posibil, după împărțeala celor 21 de colegii eligibile, plus nouă colegii marginale, ca un colegiu să revină sau nu Partidului Conservator. Se negociază la nivel național”, a enumerat Cazan.

 

Ecuaţie cu o mare necunoscută

 

Liberalii nu vor să dezvăluie deocamdată rezerva în cazul în care PC Sibiu nu va veni cu un candidat propriu. Este de presupus că Mircea Cazan va sta pe acelaşi colegiu 6, iar Minerva Boitan – cel mai activ parlamentar sibian în această perioadă – nu se va îndepărta de colegiul 3 unde a fost aleasă şi care cuprinde Mărginimea Sibiului, Valea Oltului şi Valea Hârtibaciului. Nicolae Neagu ar fi omul potrivit pentru colegiul senatorial din Sibiu, deşi l-a pierdut la scrutinul anterior. În fond, nici Ion Ariton nu mai seamănă cu politicianul pe val de acum patru ani. Prin urmare, singura necunoscută rămâne colegiul 1 din reşedinţa de judeţ. Din calculele oficiale lipseşte deocamdată Ilie Stoica, fostul primar şi apoi senator PC de Avrig, sosit în tabăra liberalilor. Nu a fost prea vizibil în ultimii ani. Se bucură încă de notorietate pe Valea Oltului. Cu toate acestea, colegiul a fost repartizat alianţei PSD-UNPR, unde surse social-democrate afirmă că va candida viceprimarul Avrigului, Gheorghe Frăticiu. În Sibiu este necunoscut. Pe de altă parte, Stoica a fost adus în PNL de Eugen Mitea, trecut şi el acum pe linie moartă. În 2008, Mitea a ratat colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor. După patru ani în care s-a ocupat de afacerile personale, nu este exclus ca Mitea să se dueleze din nou cu democrat-liberalul Cornel Ştirbeţ, al cărui capital electoral a scăzut semnificativ. Pe colegiul din Sibiu ar mai fi un candidat redutabil şi istoricul Răzvan Pop. În iunie, partidul i-a luat fotoliul de consilier local pentru a-l ceda conservatorului Dragoş Floarea, deci se impune o recompensă. Nu în ultimul rând, PNL ar putea merge pe mâna „veteranului” Gheorghe Dicu sau chiar a fiului său, Dragoş.

 

Neagu se întoarce

 

Liderul liberalilor sibieni îşi doreşte să rămână în Camera Deputaţilor şi în legislatura 2012-2016 şi consideră că „toate cele patru colegii ale ACD sunt câștigătoare cu 50+1 la sută”. PNL Sibiu poate conta pe fostul senator Nicolae Neagu, aflat acum în poziţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. „Decizia e luată. Întrebat fiind dacă doresc a candida, am spus «da». Pe colegiul pe care mi se va solicita. În acest moment, sunt în analiză mai mulţi factori”, a confirmat Neagu, pentru Mesagerul de Sibiu. El l-ar putea avea ca şi contracandidat pe actualul senator Ion Ariton, preşedintele PDL Sibiu. Întrebat dacă se teme un anume adversar politic, Neagu susţine că aceasta nu a fost niciodată o problemă. „Eu, ori de câte ori am candidat, n-am avut o problemă cu adversarul politic. Chiar dacă am pierdut. Îmi spun punctele de vedere, proiectele mele, proiectele USL, ca electoral să aibă informaţia. Nu, personal nu văd confruntarea strict uninominală. Ştim din experienţa 2008 că un vot uninominal ar fi însemnat câştigătorul ia tot, indiferent de partid, dar de fapt e un vot mixt; trendul ne spune că e extrem de important partidul”, conchide Nicolae Neagu.

 

Zile fierbinţi

 

Conservatorii nu au un parlamentar de Sibiu sau alţi membri cu notorietate în acest moment, aşa că nu e clar pe cine vor găsi dispus să se arunce în bătălia electorală. Voci din partid i-ar vrea pe Gheorghe Tuluc sau Iosif Moldovan, doi „foşti” care au demonstrat că nimic nu e mai permanent decât interimatul. Ambii au experienţă vastă şi în administraţie – Tuluc a fost viceprimar al Sibiului şi funcţionar prin Ministerul Mediului, iar Moldovan l-a secondat mulţi ani pe Martin Bottesch ca vicepreşedinte, apoi administrator public în Consiliul Judeţean. „Decizia finală pe colegii se va lua când ştim cine e al patrulea nume. Contează enorm de mult persoana. N-am putut testa a patra persoană, pentru că n-o cunoaştem. Stăm în stand-by. În faza negociată iniţial, din cei patru, unul ar fi PC. Dar încă nu cunoaştem persoana care va fi, dacă va fi”, a precizat Neagu. Dacă partenerul din ACD nu va reuşi să desemneze un candidat, colegiul marginal îi va reveni tot PNL-ului. O decizie finală în acest sens se va lua, cel mai devreme, la mijlocul săptămânii viitoare, dar nu mai târziu de 6 octombrie.

 

Lista e în lucru

 

Nici social-democraţii nu au anunţat încă o listă oficială de candidaţi, deşi surse apropiate spun că de câteva zile se discută intens pe acest subiect. „Deocamdată e sigur că sunt ale noastre colegiile 2, 3, 4 şi 5 de deputaţi şi 2 de senatori. Pe toate colegiile se pot face înscrieri. Se face apoi sondaj şi îl vom desemna pe cel mai bun. Până la 1 octombrie vom definitiva lista“, a menţionat liderul organizaţiei judeţene, Ioan Cindrea, contactat de Mesagerul de Sibiu. În ceea ce-l priveşte, Cindrea a spus răspicat că nu părăseşte Consiliul Judeţean, deci PSD+UNPR va găsi pe altcineva pentru colegiul 4. Poate pe Constantin Morar, unul dintre „greii” de altădată ai PSD-ului, mai nou „progresist” cu acte-n regulă. Pentru Valea Oltului, bătălia internă se cam dă între actualul deputat Mircea Silvestru Lup, ieşit din graţiile conducerii, şi viceprimarul din Avrig, Gheorghe Frăticiu, a cărui abnegaţie trebuie să aibă o finalitate. La Mediaş, lucrurile sunt sigure: senatorul Viorel Arcaş va face echipă cu deputatul Gheorghe Roman. Nu-i leagă vreo relaţie cordială, ci aritmetica de partid.

 

Motiv de optimism

 

În perioada 7-10 septembrie, liberalii au comandat un sondaj de opinie extern, pe 826 de subiecți din fiecare colegiu. „Fie pe vot politic, în cazul Sibiului, sau pe votul din Mărginimea Sibiului, unde a fost sondat direct Mircea Cazan, avem peste 50 la sută, dar avem undeva la 52 -53 la sută”, este concluzia preşedintelui PNL Sibiu. Sondajul are o marjă de eroare de 3,5 procente.

 

60

la sută este procentul cu care Uniunea Social-Liberală își propune să câștige alegerile

 

Mircea CAZAN | co-preşedinte USL Sibiu

 

„S-au stabilit colegiile și numărul de parlamentari. Dacă inițial, conform protocolului, a fost o paritate de 1 la 1, pentru parlamentare, împărțeala a fost ca ACS să aibă 246 de colegii, iar ACD – 206 colegii. Inițial, nu era în calcul și UNPR-ul, cu atât mai mult cu cât pe ultima sută de metri au venit și cei de la Mișcarea Ecologistă și Partidul Verzilor.”

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*