Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși care sărbătoresc, miercuri, 25 martie, Buna Vestire sau Blagoveștenia.
sursa foto: basilica.ro
Ziua de 25 martie, în calendarul creștin ortodox, este închinată Bunei Vestiri sau Blagoveșteniei, ziua când Biserica creștină prăznuiește vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naște Fiul fără înaintași, Iisus Hristos.
Sărbătoarea, din apropierea echinocțiului de primăvară, când sosesc rândunelele și începe cucul a cânta este numită în calendarul popular și Ziua cucului.
Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire
Buna Vestire este considerată una dintre cele mai importante sărbători de peste an și este celebrată în întreaga lume creștină. Astfel, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică pentru a participa la slujba specială.
Potrivit tradiției, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.
Dezlegarea la pește, specifică acestei sărbători, aduce cu sine o altă tradiție, potrivit căreia cel care gustă peşte în această zi se va simţi tot anul precum peştele în apă. Tot în acest context se credea că pescarii nu au voie de să arunce mămăligă în apă în această zi, pentru că mor peştii.
În contextul comuniunii și a bunei înțelegeri specifice acestei zile de mare sărbătoare, precum și a primei dezlegări la pește din Postul Mare, de Buna Vestire nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. Credincioșii obișnuiesc să petreacă mai mult timp în familie, la masă, iar potrivit tradiției populare nu trebuie să iasă din casă cu stomacul gol.
Ziua de Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, deoarece cucul începe să cânte şi astfel anunţă sosirea efectivă a primăverii. De asemenea, în anumite părţi, oamenii numără cântatul cucului pentru a-și cunoaște lungimea zilelor și socoteala anilor.
În această zi se făceau multe acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi.
Se afumau cu tâmâie și cârpe arse clădirile, curțile, oamenii și vitele (Transilvania, Banat). Se aprindeau focuri în grădini și livezi. În alte zone nu se puneau cloștile sau se credea că din ouă, în această zi, nu ies pui. Nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina). Era momentul prielnic de aflare a norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice.
