Brânza de burduf din Mărginimea Sibiului depinde și de ce crește pe pășuni. Râu Sadului încearcă să oprească degradarea pajiștilor montane

Un proiect european de cercetare intitulat MountResilience, desfășurat în zona Munților Lotrului, încearcă să găsească soluții pentru refacerea pășunilor montane afectate de vegetația invazivă și de schimbările climatice. Primarul comunei Râu Sadului, Daniel Minea atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în implementarea proiectului și lipsa utilajelor potrivite pentru terenurile montane. Pășunile montane din zona Mărginimii Sibiului se confruntă cu o problemă care afectează direct creșterea animalelor și calitatea produselor tradiționale.

(Maria-Antonia OANA)

Sursă foto: Mesagerul de Sibiu

Aici sunt cuprinse degradarea vegetației și extinderea unor plante precum târsa și afinul. Pentru a găsi soluții, Primăria Râu Sadului s-a implicat într-un proiect european de cercetare dedicat adaptării zonelor montane la schimbările climatice.

În cadrul proiectului, la care participă zece țări europene, Râu Sadului pune la dispoziție o suprafață de aproximativ 20 de hectare de pe Pășunea Panta, situată în zona Munților Lotrului. Aici sunt testate diferite metode de îmbunătățire a pășunilor, cu scopul de a obține rezultate care să poată fi aplicate ulterior și în alte zone montane din România și Europa.

Primarul Daniel Minea spune că miza proiectului nu este doar una de mediu, ci și una economică, legată de păstrarea tradiției creșterii animalelor pentru lapte și a producției de brânză de burduf, specifică zonei.

Sursă foto: Mesagerul de Sibiu

Târsa afectează calitatea pășunilor și producția de lapte

Una dintre principalele probleme identificate pe pășunile montane este extinderea târsei și a afinului, vegetație care ajunge să ocupe suprafețe tot mai mari și să reducă valoarea nutritivă a pășunii.

„Noi încă ne dorim ca fermierii noștri să urce cu animalele de lapte la munte, nu doar cu animalele sterpe, pentru că acestea din urmă nu mai asigură producție de lapte. Noi vrem să avem în continuare producție de brânză de burduf, pentru că aceasta reprezintă specificul zonei noastre”, a explicat primarul Daniel Minea.

Calitatea laptelui depinde în mod direct de hrana animalelor, iar o pășune invadată de vegetație cu valoare nutritivă redusă nu mai poate susține același nivel de producție.

Soluția testată la Râu Sadului presupune tocarea repetată a vegetației invazive, aplicarea unor amendamente pe bază de calciu pentru corectarea pH-ului solului și utilizarea unor produse biologice care să accelereze descompunerea resturilor vegetale.

Primele rezultate au fost încurajatoare. Potrivit primarului, după prima intervenție, în anul următor cantitatea de târsă de pe suprafața tratată a fost vizibil mai mică. Lucrările au fost repetate și în al treilea an al proiectului.

Utilajele nu fac față întotdeauna terenului montan

O altă provocare este lipsa utilajelor potrivite pentru lucrările de întreținere a pășunilor montane. Primăria a achiziționat prin proiect un utilaj pentru tocarea vegetației, însă acesta nu a oferit rezultatele așteptate în cazul târsei, ale cărei tulpini sunt dificil de mărunțit.

Utilajul are o putere de aproximativ 27 de cai putere și se descurcă mai bine în cazul afinului și la lucrările de cosit. Pentru vegetația mai rezistentă este nevoie de echipamente mai puternice.

Nici intervenția cu utilaje mari nu este lipsită de probleme. În această toamnă, pentru lucrările de pe pășune a fost închiriat un tractor de 270 de cai putere, echipat cu o freză cu ciocane. Din cauza terenului pietros, în numai două zile au fost distruse 15 cuțite ale utilajului.

„Ce ne încurcă cel mai mult pe pășuni sunt denivelările terenului și prezența bolovanilor. Avem foarte mulți bolovani, iar când freza lovește o piatră, impactul este foarte puternic”, a explicat Daniel Minea.

Sursă foto: Mesagerul de Sibiu

În plus, folosirea utilajelor mari este dificilă în zonele incluse în siturile Natura 2000, unde există restricții privind intervențiile asupra habitatelor. Din acest motiv, proiectul a prevăzut utilizarea unor echipamente de dimensiuni mai mici, adaptate condițiilor din aceste zone.

Daniel Minea spune că adevărata provocare va fi continuarea lucrărilor după încheierea finanțării europene. Dacă metodele se dovedesc eficiente, acestea ar trebui să poată fi aplicate în continuare, nu să rămână doar rezultatele unui proiect de cercetare.

„Dacă soluția este bună și nu continuăm, nu am făcut mare lucru. Rămânem doar cu o poveste și cu un ghid, iar toată treaba se oprește aici”, a atras atenția primarul.