Fenomenul extrem de rar, vizibil și de pe teritoriul țării noastre în noaptea de 5 noiembrie, aurora boreală, a fost posibil datorită intensificării activității solare din ultimele zile. Interesant faptul că încă din secolele XVI-XVII acest fenomen a fost observat în Transilvania, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: meteoradar
Potrivit unui studiu realizat în anul 2021 și citat de INFP, acest fenomen a putut fi observat încă din secolele XVI-XVII în Transilvania.
78 de aurore boreale, văzute pe cerul Transilvaniei
În perioada celor două secole, nu mai puțin de 78 de aurore boreale au fost văzute.
Conform studiului, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, minimul de activitate solară a luat sfârșit. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură activitatea a revenit la un nivel „normal” în cicluri de 11 ani de creștere constantă a puterii.
Chiar dacă numărul raportărilor asupra fenomenelor naturale a fost în creștere de-a lungul secolului al XVI-lea, cea mai veche auroră din Transilvania datează din anul 1579. În noaptea de 8 februarie până la 9 februarie a fost observat „foc” pe cerul Bistriţei, în nordul principatului. Un an mai târziu, în 1580, aflăm, fără informații specifice despre locație, că „în acest an, cerul a fost văzut de trei ori complet în flăcări”.
La data de 20 august 1583, pe cerul Brașovului a avut loc un alt fenomen, pe care istoricii Rethly și Berkes (1963) l-au interpretat drept aurora boreală. În vara anului 1591 aurorele boreale au fost văzute de mai multe ori în Transilvania. În anul 1592 s-au primit rapoarte de la Rotbav în Țara Bârsei din Transilvania despre „semne de foc pe cer” care erau vizibile toată noaptea de 29 decembrie. Acest fenomen a fost văzut și la Sighișoara.
Potrivit raportului istoric al lui Mathias Miles, consilierul Sibiului, aurora boreală strălucitoare a făcut furori în Transilvania în primele ore ale dimineții de 12 ianuarie și în nopțile de 28 și 30 noiembrie 1593: „La începutul anului [1593], pe 12 ianuarie, la ora 3 dimineața, s-a văzut o arsură cumplită pe cer/tot slujitori de război, luptându-se cu săbii în aer; şi munţi înalţi s-au sfâşiat/încât în multe locuri s-au scufundat sub ei biserici mari şi clădiri puternice: A proclamat tuturor oamenilor starea mizerabilă/care se apropia de Transilvania. […] Pe 28 noiembrie s-au văzut în număr mare frigărui de foc/care se luptau între ele; tot în a 30-a zi multe lucruri groaznice și mai multe/decât înainte”
Ce spun specialiștii INFP despre aurora boreală ce a fost vizibilă pe teritoriul României?
Un fenomen spectaculos a fost vizibil duminică seară pe cerul României: o auroră boreală roşiatică a fost imortalizată în mai multe zone din ţară.
Fenomenul extrem de rar, vizibil și de pe teritoriul țării noastre, care i-a fascinat pe români în noaptea de 5 noiembrie, aurora boreală, a fost posibil datorită intensificării activității solare din ultimele zile, confirmată și de înregistrările stațiilor geomagnetice ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Magnetogramele înregistrate oferă informații despre influențele exploziilor solare asupra câmpului geomagnetic, transmit reprezentanții INFP.
„Fenomenul a fost posibil datorită intesificării activității solare din ultimile zile, confirmată și de înregistrările stațiilor geomagnetice ale INCDFP. Magnetogramele înregistrate oferă informații despre influențele exploziilor solare asupra câmpului geomagnetic.
În cursul anului 2023, au avut loc trei furtuni geomagnetice de mare intensitate, având un indice Kp >7. Ca rezultat al acestora, au putut fi observate aurore boreale în Europa la latitudini mai mici de 48° nord, acestea fiind însă prezente în special în apropierea polului nord.
Indicii K și K planetar (Kp) sunt folosiți pentru a evalua magnitudinea furtunilor geomagnetice. Kp este un indicator al perturbărilor din câmpul magnetic al Pământului și este esențial pentru a decide emiterea alertelor și avertismentelor geomagnetice pentru utilizatorii care sunt pot fi afectați de aceste perturbări. Principalii utilizatori afectați de furtunile geomagnetice sunt rețelele de distribuție a energiei electrice, operațiunile navelor spațiale, utilizatorii de semnale radio care se reflectă sau trec prin ionosferă”, a transmis INFP.
