Credincioșii ortodocși marchează în fiecare an, la data de 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, o zi cu profundă semnificație religioasă, caracterizată prin post negru, rugăciune și pregătire sufletească pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului.
foto: Mesagerul de Sibiu
Potrivit rânduielilor bisericești, în Ajunul Bobotezei se ține post negru, fără mâncare și băutură, ajunare totală menționată încă din Canoanele Bisericii, respectiv Canonul 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei. A doua zi, credincioșii iau Agheasma Mare pe nemâncate. Tipicul Sfântului Sava precizează că, în cazul în care Ajunul cade sâmbăta sau duminica, postul negru nu se mai ține.
Postul din 5 ianuarie își are originea în secolele IV–VI, perioadă în care catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile pentru a primi botezul în seara acestei zile. După botez, aceștia participau pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și se împărtășeau. Astăzi, postul este păstrat pentru ca credincioșii să poată gusta cu vrednicie din Agheasma Mare.
În unele regiuni ale țării, în special în Moldova, există obiceiul ca Agheasma Mare să fie consumată pe nemâncate timp de opt zile, din Ajunul Bobotezei până la 14 ianuarie, ziua odovaniei praznicului. În anumite situații, persoanele oprite de la Sfânta Împărtășanie pot primi, cu binecuvântarea duhovnicului, Agheasma Mare, însă Biserica subliniază faptul că aceasta nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Agheasma Mare este folosită și la sfințirea caselor credincioșilor în Ajunul Bobotezei, precum și la binecuvântarea obiectelor de cult și a lucrurilor bisericești, de la icoane și cruci, până la biserici, veșminte liturgice și Sfântul și Marele Mir.
Din punct de vedere liturgic, în Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, urmate de Sfințirea cea Mare a apei. Slujba Agheasmei Mari se oficiază de două ori pe an: pe 5 ianuarie, în Ajun, și pe 6 ianuarie, în ziua Bobotezei.
Cezar Budescu
