Deși în România sunt peste 12 milioane de persoane între 15 şi 64 de ani, apte de muncă, doar 8 milioane lucrează.
Foto: Arhivă
Patru milioane de români sunt complet absenți de pe piaţa muncii, iar dintre aceștia, câteva sute de mii sunt vulnerabili.
„Conform INS, la nivelul anului 2020 – 2021, în România erau cam 12 milioane de persoane între 15 şi 64 de ani, apte de muncă, am spune noi. Din aceste 12 milioane de persoane, cam 8 milioane lucrează. Asta înseamnă toate tipurile de muncă pe care vi le puteţi imagina: salariaţi în mediul privat sau în mediul public, antreprenori, meşteşugari, spuneţi-le cum vreţi. Sunt persoane active, fac ceva şi obţin un anumit tip de de venit. Asta înseamnă că avem 4 milioane de persoane care sunt complet absente. Au între 15 şi 64 de ani, ar putea teoretic lucra, dar nu o fac”, a afirmat, luni, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, la o conferinţă de profil, citat de Agerpres.
România, pondere mare de persoane fără ocupație
Potrivit acestuia, în comparaţie cu ţările din regiune, România are o pondere similară a categoriei de vârstă 15 – 64 de ani în total populaţie, însă numărul de persoane ocupate este mult mai mic, iar această problemă ar trebui să ne preocupe.
„Ca să vă faceţi o idee ce înseamnă cifrele astea, dacă le compar cu alte câteva ţări din regiune – Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia – acei 12 milioane, adică persoanele între 15 şi 64 de ani, în România sunt 64% din populaţie, în Polonia 62%, în Ungaria 63%, în Cehia 63%. Aici suntem în linie cu regiunea noastră. Dacă mă uit şi raportez persoanele ocupate active, adică cele 8 milioane (în cazul României – n. r.) la întreaga populaţie, ce văd? Că în Bulgaria vorbim de 74%, în Cehia de 77%, în Ungaria de 77%, în România de 64,1%. Deci aici pare că avem o ciudăţenie. (…) Numărul de persoane ocupate din România este mult mai mic decât în regiune şi asta cred că e o întrebare care trebuie să ne preocupe – şi ne preocupă, pentru că o parte din aceste 4 milioane de persoane sunt cu siguranţă persoane vulnerabile”, a explicat Burnete.
El a subliniat că există capital în România, există investiţii străine, în contextul în care situaţia se deteriorează pentru alte regiuni, avem şi tehnologie, însă nu sunt destui oameni activi care să lucreze. Iar dacă nu vom reuşi să activăm această parte a populaţiei pe piaţa muncii, nu vom ajunge să avem creşterea economică pe care ne-o dorim.
„Dacă nu reuşim să activăm această parte a populaţiei (cele 4 milioane – n. r.), creşterea economică pe care ne-o dorim nu se va materializa, pentru că degeaba ai bani şi tehnologie dacă nu are cine să lucreze cu aceste lucruri. E ceva ce noi deja vedem. Există judeţe în care e foarte greu să investeşti, pentru că nu mai ai cu cine să lucrezi”, a atras acesta atenţia.
În opinia sa multe dintre companiile din mediul privat nu realizează că este vorba de un număr atât de mare de persoane.
„Sentimentul meu este că inclusiv în zona privată asta nu e o preocupare suficient de mare cum integrăm aceste persoane. Eu cred că inclusiv multe dintre companiile din mediul privat nu realizează că vorbim de un număr destul de mare de persoane care, ok, este un efort mai mare să le integrezi pe piaţa muncii, dar sunt acolo, adică sunt aici în România, putem să o facem”, a mai spus el.
