Pentru mulți români, 23 august este astăzi doar o zi de vară. În memoria istorică a României, însă, data are o încărcătură aparte. De la Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și schimbarea alianțelor României în 1944, până la transformarea zilei în principala sărbătoare națională a regimului comunist, 23 august a fost folosită, reinterpretată și instrumentalizată de-a lungul deceniilor. O fotografie păstrată în colecția Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie Casa Altemberger surprinde chiar începutul acestei rescrieri propagandistice a trecutului.

sursa foto: Muzeul de Istorie Casa Altemberger
Specialiștii Muzeului de Istorie – Casa Altemberger din Sibiu readuc în atenție semnificațiile istorice ale zilei de 23 august și explică de ce această dată trebuie privită dincolo de reprezentările oficiale construite în perioada comunistă.
23 august 1939: pactul care a împărțit Europa în sfere de influență
La 23 august 1939, la Moscova, miniștrii de externe ai Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, au semnat pactul de neagresiune care avea să rămână în istorie sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov.
Importanța documentului a depășit cu mult relația dintre cele două regimuri totalitare. Protocolul adițional secret stabilea împărțirea unor teritorii din Europa Centrală și de Est în sfere de influență, inclusiv în ceea ce privea statele baltice și Basarabia.
Potrivit specialiștilor Muzeului de Istorie din Sibiu, pactul a avut consecințe majore asupra evoluției Europei și a României.
„Pactul de la Moscova a fost decisiv atât în privința izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial – prin stabilirea invaziei naziste în Polonia, la 1 septembrie 1939, urmată de invazia sovietică – dar și în privința reorientării politicii externe românești spre Puterile Axei”, explică specialiștii muzeului.
23 august 1944: România schimbă tabăra
Cinci ani mai târziu, aceeași dată avea să marcheze un moment decisiv pentru România.
La 23 august 1944, regele Mihai I l-a demis și arestat pe mareșalul Ion Antonescu, iar România a ieșit din alianța cu Germania nazistă și a întors armele împotriva trupelor germane.
Țara s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite, iar armata română a început să lupte împotriva Germaniei.
Momentul a schimbat radical direcția României în război, însă consecințele politice nu au fost cele pe care avea să le prezinte ulterior propaganda comunistă.
„Armata Roșie a ocupat teritoriile românești, deschizând drumul spre instaurarea comunismului”, subliniază specialiștii Muzeului de Istorie – Casa Altemberger.
Cum a devenit 23 august sărbătoare națională în comunism
După instaurarea regimului comunist, semnificația zilei de 23 august a fost modificată radical în discursul oficial.
Data a devenit Ziua Națională a României, iar propaganda comunistă a construit în jurul zilei de 23 august 1944 o narațiune în care rolul Partidului Comunist, al Armatei Roșii și al muncitorilor comuniști era prezentat ca fiind decisiv.
În același timp, contribuția Regelui Mihai și a partidelor istorice la schimbarea alianței României era minimalizată sau eliminată din relatarea oficială.
„Propaganda de stat i-a atribuit zilei de 23 august 1944 o importantă încărcătură ideologică, prezentând-o ca «revoluție de eliberare din alianța nazistă» și ca moment de glorie al alianței dintre Partidul Comunist, Armata Roșie și ilegaliștii din mediile muncitorești, eludând rolul regalității și reprezentanților partidelor istorice în renunțarea la alianța româno-germană”, explică muzeografii sibieni.
Fotografia din 23 august 1945, păstrată la Muzeul de Istorie din Sibiu
Una dintre cele mai interesante mărturii despre felul în care această narațiune a început să fie construită se află chiar în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal.
Este vorba despre o fotografie care surprinde o manifestație muncitorească organizată la 23 august 1945, în centrul Sibiului.
La prima vedere, imaginea ar putea părea doar o fotografie de epocă, realizată cu ocazia festivităților dedicate zilei de 23 august. Pentru specialiștii muzeului, însă, valoarea ei este mult mai importantă.
„Fotografia nu reprezintă o simplă mărturie vizuală a festivităților de atunci, ci o veritabilă dovadă a modului prin care aparatul de propagandă a început rescrierea istoriei și instrumentalizarea memoriei colective”, explică reprezentanții Muzeului de Istorie – Casa Altemberger.
Imaginea devine astfel un document despre document: nu doar despre ceea ce s-a întâmplat la Sibiu în 23 august 1945, ci și despre modul în care un eveniment istoric era prezentat publicului și transformat într-un instrument ideologic.
O fotografie care trebuie privită cu spirit critic
Pentru istorici, astfel de imagini sunt extrem de importante tocmai pentru că permit înțelegerea mecanismelor prin care propaganda poate transforma memoria colectivă.
O fotografie de la o manifestație oficială nu trebuie citită doar prin ceea ce arată. Trebuie analizat și contextul în care a fost realizată, mesajul pe care trebuia să îl transmită și modul în care astfel de evenimente erau folosite pentru legitimarea noului regim.
„Păstrarea unor astfel de fotografii rămâne esențială pentru înțelegerea modului în care s-a edificat regimul totalitar și pentru promovarea spiritului critic în lecturarea surselor istorice”, atrag atenția specialiștii sibieni.
Fotografia din colecția Muzeului de Istorie devine astfel mai mult decât o imagine veche din centrul Sibiului. Ea este o mărturie despre începuturile unei perioade în care istoria avea să fie reinterpretată în funcție de interesele politice ale noului regim.
De la sărbătoare națională la zi de comemorare europeană
După căderea comunismului, 23 august și-a pierdut statutul de sărbătoare națională. Astăzi, data are o altă semnificație la nivel european.
În anul 2008, Parlamentul European a decis ca 23 august să fie Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, în memoria victimelor nazismului și comunismului și pentru a păstra vie memoria consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov.
Astfel, aceeași dată care a fost cândva transformată de propaganda comunistă într-un simbol al regimului totalitar este astăzi asociată cu memoria victimelor totalitarismului și cu necesitatea de a înțelege mecanismele prin care astfel de regimuri au ajuns să domine societăți întregi.
Istoria nu trebuie uitată, dar nici privită fără spirit critic
Povestea zilei de 23 august arată cât de diferite pot fi semnificațiile atribuite aceluiași moment istoric.
23 august 1939 a fost ziua semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, cu efecte dramatice asupra Europei de Est.
23 august 1944 a reprezentat ruptura României de Germania nazistă și schimbarea taberei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În perioada comunistă, 23 august a devenit cea mai importantă sărbătoare oficială a regimului, iar evenimentele din 1944 au fost reinterpretate în cheia propagandei comuniste.
Astăzi, 23 august este o zi europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare.
Iar fotografia realizată la Sibiu în 1945 și păstrată în colecția Muzeului de Istorie – Casa Altemberger oferă o perspectivă concretă asupra modului în care această transformare a memoriei a început să fie pusă în scenă.











