Jandarmeria Rurală – necesitatea istorică de ordine şi siguranţă publică a fost înființată la data de 1 septembrie 1893. Meritul pentru înfiinţarea acesteia îi revine guvernului conservator condus de Lascăr Catargiu, care a elaborat şi prezentat Parlamentului Legea asupra Gendarmeriei Rurale, promulgată prin Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893.
Actul normativ prevedea instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară deoarece se identificase necesitatea organizării unei structuri de poliţie cu statut militar, destinată gestionării ordinii în mediul rural.
Se introduce astfel principiul de ordine în aplicarea legii, constând în aceea că, prin calitatea de militari, jandarmii reprezentau însăşi autoritatea statului român.
În toate comunele se înfiinţează secţii şi posturi de jandarmi, aflate în subordinea directă a primarilor comunali.
Nașterea Jandarmeriei Rurale a fost determinată de situația economico-socială și culturală existentă la sfârșitul secolului al XIX-lea în Regatul României.
La 24 februarie 1893 au fost votate de către Cameră „Legea asupra Gendarmeriei rurale și” Regulamentul de aplicațiune al legii asupra Gendarmeriei rurale”.
La capitolul al VIII – lea apărea următoarea formă de organizare: Inspectoratul General al Jandarmeriei, organ de conducere și control cu sediul în București, condus de un general de brigadă, având funcția de inspector general.
Primul inspector general al Jandarmeriei a fost generalul de brigadă Rasty(i) Mihail.
„În fiecare an, la data de 1 septembrie ne exprimăm recunoștința și respectul către eroii jandarmi din toate timpurile”, informează Jandarmeria.
