Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu şi voluntarii acestuia, se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, joi, 17 noiembrie 2016-cu prilejul Zilei Naţionale fără Tutun, zi ce se marchează în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie.
Mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii promovează reducerea atractivităţii produselor din tutun, reducerea consumului tutunului ca efect al prezentării atractive a acestuia, renunţarea la tehnicile de design de ambalaj care ar putea sugera că unele produse sunt mai puţin dăunătoare faţă de altele, redimensionarea avertismentelor de sănătate printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu, foloseşte acest prilej pentru a derula, la nivel judeţean în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu şi Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Sibiu activităţi de informare – sensibilizare-conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
Informare și prevenire
În perioada 14-18 noiembrie 2015, la nivelul judeţului Sibiu se desfășoară activităţi de informare şi sensibilizare a populaţiei mediul şcolar, familial şi în comunitate cu privire la consecinţele consumului de tutun precum şi la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară – aşa numitul “fumat pasiv” în scopul creşterii influenţei factorilor de protecţie şi scăderii influenţei factorilor de risc. Activităţile se încadrează în Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2013 – 2016, prevenire în şcoală, obiectivul specific „Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber” şi prevenire comunitară, obiectivul specific „Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelor de petrecere a timpului liber”.
Restricții și reglementări
În acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pregăteşte adoptarea ambalării neutre (sau a pachetelor standardizate), o măsură ce restricţionează utilizarea ambalajului ca formă de publicitate şi promovare a tutunului, având ca temă “Următorul pas FCTC: ambalarea neutră a produselor de tutun”, sub sloganul: “Un singur mesaj pe pachetul standard de tutun: avertismentul de sănătate!”.
Tutunul ambalat neutru se va vinde în pachete standard ca dimensiuni şi numai în două culori, în care singura prezentare grafică va aparţine avertismentelor de sănătate, iar informaţia tutun – specifică – brandul/versiunea/numărul ţigaretelor – va avea culori reglementate şi font diminuat.
Conform rezultatelor studiilor în domeniu, au reieşit următoarele date privind fumatul produselor din tutun:
- La nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
- Prevalenţa fumătorilor în România este de 27% (un procent peste media UE).
- Pentru jumătate din fumători cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
- Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.
- Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).
