Miercuri, 15 noiembrie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Cronice Obstructive (BPOC), o boală pulmonară care, pe măsură ce se agravează, duce la insuficiență respiratorie, afectare cardiacă și chiar deces.
Sloganul din acest an, „Respirația este viață! Alege să ai plămâni sănătoși!”, subliniază importanța sănătății pulmonare pe parcursul vieții, a intervențiilor preventive timpurii precum și cea a diagnosticării precoce a acestei afecțiuni. Menținerea plămânilor sănătoși este parte integrantă a sănătății și bunăstării viitoare, de aceea este important să acționăm mai devreme pentru prevenirea instalării acestei afecțiuni grave și invalidante.
La nivelul Spitalului de Pneumofitiziologie Sibiu, de la începutul anul 2023 au fost spitalizați cu diagnosticul BPOC aproape 600 de pacienți, adică aproximativ 20% din numărul bolnavilor internați. De asemenea, în ambulatoriul de specialitate al spitalului au fost consultați 3725 de pacienți cu BPOC, procent ce semnifică o treime din numărul consulturilor efectuate pe parcursul anului 2023.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva BPOC, pe parcursul zilei de 15 noiembrie, în ambulatoriul de specialitate al spitalului vor fi distribuite pliante pe tema factorilor de risc pentru această boală. Acțiunea de prevenție va continua și joi, 16 noiembrie, atunci când este marcată Ziua Națională de Luptă împotriva Tutunului. Astfel, cadrele medicale ale spitalului vor fi prezente, alături de specialiștii Imstitutului Național de Sănătate Publică (INSP), în zona centrală a Sibiului, pentru a informa populația cu privire la riscurile pe care fumatul le are asupra sănătății plămânilor.
„Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu are în permanență inițiativa organizării acțiunilor de conștientizare a populației cu privire la factorii de risc asupra apariției bolilor pulmonare, în condițiile în care unele dintre acestea sunt prevenibile, așa cum este și cazul BPOC. De asemenea, prin aceste evenimente dorim să atragem atenția și asupra consecințelor devastatoare pe care tutunul le are asupra sănătății, fumatul fiind cauza principală a BPOC. Așa cum accentuăm de fiecare dată, componenta de informare a populației și de prevenire este la fel de prioritară ca tratarea bolnavilor, astfel încât încercăm în permanență să oferim servicii cât mai utile pentru comunitate”, spune Cristian Roman, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
BPOC este o boală ce afectează bronhiile (bronșita cronică), dar și plămânii (emfizem pulmonar) și face dificilă evacuarea aerului din plămâni, deoarece căile respiratorii se îngustează, determinând dificultăți de respirație, tuse cronică și expectorație.
„BPOC se manifestă prin tuse – așa numita „tuse a fumătorului”, dificultăți de respirație la efort, producție de spută și respirație șuierătoare. Pe măsură ce boala se agravează pot apărea și alte manifestări, precum respirație dificilă, dificultăți de vorbire, buze/unghii albastre sau gri (un semn al nivelului scăzut de oxigen în sânge), dificultăți de concentrare, bătăi accelerate ale inimii, umflarea picioarelor și gleznelor sau pierdere în greutate. Diagnosticul de BPOC se stabilește în urma efectuării unei investigații, numită spirometrie, care măsoară capacitatea respiratorie”, explică Dr. Lavinia Danciu, Director Medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Fără tratament, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii și avansează către probleme cardiace, dar și alte boli cronice (insuficiență respiratorie cronică), ori afectare psihică (depresie), amețeală și confuzie, izolare socială. Cazurile severe necesită oxigenoterapie în mod continuu.
Cel mai frecvent factor de risc pentru declanșarea BPOC la nivel mondial îl constituie fumatul. De asemenea, boala poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la praf, fum sau substanțe chimice, poluarea aerului din locuințe (apare mai ales în țările cu venituri mici și medii și cu niveluri ridicate de expunere la fum), nașterea premature și infecțiile respiratorii frecvente sau severe în copilărie care împiedică dezvoltarea plămânilor sau astm, apărut în copilărie.
BPOC este foarte răspândită la nivelul populației generale, reprezentând o cauză majoră de mortalitate la nivel mondial, de invaliditate și de multiple consecințe sistemice (la majoritatea pacienților, afecțiunea este asociată cu alte boli cronice importante, care cresc morbiditatea și mortalitatea).
În prezent este una dintre principalele cauze de deces, fiind estimat că aproximativ trei milioane de oameni la nivel global mor în fiecare an din cauza acestei afecțiuni. Se preconizează că acest număr va crește din cauza îmbătrânirii populației și a expunerii continue la factorii de risc, iar până în 2060 numărul anual de decese cauzate de BPOC și afecțiuni asociate ar putea depăși 5,4 milioane. Aproape 90% dintre decesele legate de BPOC la cei sub 70 de ani au loc în țările cu venituri mici și medii. BPOC este a șaptea cauză principală incapacitate la nivel mondial.
Potrivit datelor Institului Național de Sănătate Publică, în România sunt în evidență cu BPOC aproape o jumătate de milion de persoane, numărul cazurilor noi înregistrate anual fiind de aproximativ 35.000. Aproape 5 000 de oameni mor anual în România din cazua BPOC, numărul bărbaților decedați din această cauză fiind de 3 ori mai mare decât al femeilor.
