Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită la Sibiu, ieri, prin ample manifestări prin care a fost omagiat marele poet Mihai Eminescu, dar și personalități alte culturii și teologiei românești implicate în promovarea operei și gândirii poetului național.
Manifestările culturale și artistice au fost organizate de Arhiepiscopia Sibiului, prin Sectorul Cultural – Departamentul de Tineret, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „ASTRA” și Liceul de Artă din Sibiu. Principalele momente ale serii organizate în foaierul bibliotecii menționate au fost lansarea cărții „Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu” a regretatului preot profesor Aurel Jivi, și comunicarea științifică „Eminescu și satul românesc” susținută de conf. univ. dr. Mirela Ocinic.
Eminescu și religia
Prezentarea cărții „Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu” a fost făcută de pr. prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu de la Universitatea „Transilvania” din Brașov și de pr. prof. dr. Dumitru Abrudan. Părintele Moceanu a subliniat în cuvântul său eforturile depuse de tânărul teolog Aurel Jivi în a cuprinde în lucrarea sa de licență, susținută în anul 1967 la Institutul Teologic Universitar din Sibiu ideile religioase ale operei marelui poet Mihai Eminescu.
foto: mitropolia-ardealului.ro
„Rareori am citit pagini mai luminoase despre Eminescu și mă gândesc la mai multe capitole ale cărții, în mod special la «Dumnezeu în gândirea eminesciană», «Moartea și viața viitoare în gândirea eminesciană» și «Zeități dacice și ale altor popoare». A rezolvat cu dexteritate, cu spirit științific și în același timp cu sensibilitate aceste teme abordate, înlăturând orice suspiciune de exagerare, nu un avânt teologic de identificare în textele eminesciene a unor reflexe ale credinței, ci o cercetare a părții aceleia nevăzute a operei. A avut ideea să meargă spre postume, o adevărată arhivă de frumusețe necunoscută marelui public nici măcar acum, chiar dacă a apărut ediția Perpessicius”, a spus pr. Ovidiu Moceanu.
La rândul său, părintele Dumitru Abrudan a vorbit despre personalitatea părintelui Aurel Jivi, unul din marii dascăli pe care i-a avut teologia sibiană.
„Părintele Aurel Jivi a fost un profesor model ca pregătire, un profesor cu o experiență didactică deosebită, dar și cu o experiență ecumenică, pentru că știind atât de bine limba engleză era mereu prezent pe toate meridianele globului la întâlniri, conferințe, lucruri din acestea care erau folositoare. Studenții l-au apreciat foarte mult pentru că era bine instruit și era deschis și cu experiență de viață”, a subliniat părintele Dumitru Abrudan.
Eminescu și satul românesc
Despre părintele Aurel Jivi și opera sa a vorbit și soția sa, Liliana Jivi, cea care s-a ocupat pe îndelete de editarea și apariția cărții lansate acum. „Pe vremea aceea cartea nu putea fi publicată, iar soțul meu era de o modestie chiar stânjenitoare, era mult prea modest și în sensul acesta se asemăna cu Eminescu, cu cel pe care îl sărbătorim astăzi. Amândoi, de asemenea, erau incoruptibil moral, soțul era un om drept, care lupta pentru dreptate și în mod special pentru dreptatea studenților și de aceea a și avut de suferit chiar în Institutul Teologic”, a spus Liliana Jivi.
Introducerea la comunicarea științifică pregătită de conf. univ. dr. Mirela Ocinic a fost făcută de pr. dr. Călin Sămărghițan. „Actualitatea lui Eminescu cred că stă în perpetua sa așa-numită «inactualitate». Atunci, în vremea lui, nu era încă născut teologul care să poată să acceseze opera sa. Când părintele Aurel Jivi s-a ocupat de Eminescu, aparatul critic încă nu era complet, încă nu putea să aibă acces la tot ceea ce au scris înaintașii despre el, apoi a venit comunismul și din Eminescu s-a scos doar ce convenea ideologiei de partid, mai ales «Împărat și proletar» și mișcarea muncitorească care trebuia adusă în valoare, iar după ‘90 când a început să fie confluența între Teologie și Litere, aparatul critic litera șchiopăta pentru că nu exista criticul literar care să aibă bagajul teologic necesar să-l înțeleagă pe Eminescu și nici din partea teologiei încă nu s-a născut teologul care să intre în toate profunzimile literare”, a spus părintele Sămărghițan.
foto: mitropolia-ardealului.ro
În prelegerea sa, Mirela Ocinic a vorbit despre legăturile marelui poet cu viața satului românesc, inspirația găsită de Eminescu în viața rurală și nu numai. „Pentru mine este un pic puțin ca să facem o apropiere între cele două și categoric nu-l văd pe Eminescu legat de satul românesc ca bun pe piața bunurilor simbolice. Mai dezvoltată este acea parte a criticii literare care analizează literatura eminesciană în relație cu literatura populară. Sigur că aici există o bază puternică, Eminescu era romantic, romanticii și-au hrănit literatura din folclor și sunt multe studii comparate care apropie basmul cult eminescian de basmele populare sau o bună parte din literatura chiar de inspirație istorică și cea de inspirație mitologică de folclor. Eu mărturisesc că și aici văd lucrurile un pic nuanțate, nu total diferite. La «Făt-Frumos din lacrimă», de exemplu, nu găsesc că există o legătură foarte puternică cu basmul popular, ci mai puternică cu basmul cult german. De acolo bine tiparul textului, el pornește de la basmul cult spre basmul folcloric, din punctul meu de vedere. Structura narativă a basmului, structura poveștii, înșiruirea întâmplărilor este peste tot, desigur, aceeași, pentru că ea își are sorgintea în folclorul universal, nu numai într-un folclor național, diferențierile la Eminescu pornesc din literatura cultă”, a spus Ocinic.
Momente artistice
Seara dedicată poetului Mihai Eminescu a cuprins și mai multe momente artistice. Cunoscutele poezii „Sara pe deal” și „Revedere” ale marelui poet au fost interpretate muzical de elevii Luana Prodea, respectiv Andrei Zavragiu de la Liceul de Artă din Sibiu, sub acompaniamentul la pian al prof. Aurora Oltean. De asemenea, elevii Andreea Bratu, Ioana Dorca și Marius Pîrvu de la același liceu au recitat poezii din opera eminesciană, iar violoniștii Mihai Andrițcu și Ovidiu Frățilă au încântat audiența cu opere muzicale românești și din Republica Moldova. Un moment artistic a fost oferit la începutul serii și de elevul Mario Prodea de la Liceul de Artă din Sibiu care a interpretat la pian o arie pregătită sub îndrumarea prof. Eniko Orth.
