În timp ce durata vieții profesionale active a angajaților din România este sub media UE, o bună parte dintre pensionari sunt nevoiți să se întoarcă la muncă pentru a face față costurilor ridicate de trai, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: Arhivă
În timp ce românii aflați în câmpul muncii sunt nevoiți să se împrumute pentru a face față cheltuielilor în creștere, zeci de mii de pensionari se reangajează pentru a se descurca financiar.
Nevoiți să se reangajeze pentru un venit suplimentar
Anul trecut, de la încasarea primei pensii, aproximativ 20.600 de pensionari au continuat să lucreze în următoarele 6 luni, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time, potrivit datelor Institutului Național de Statistică consultate de Hotnews.ro.
Banii au reprezentat principalul motiv pentru reangajare. Astfel peste 54,3% dintre pensionarii care au continuat să lucreze după pensionare au invocat necesitatea unui venit suplimentar, iar 23,7% dintre respondenți au invocat nevoia de a se simți utili, motiv pentru care au revenit în câmpul muncii.
În același timp, la nivel european, durata vieții profesionale active a românilor este cea mai mică din UE.
În unele state membre UE, durata medie a vieţii profesionale este de peste 40 de ani, în frunte fiind Ţările de Jos cu 43,7 ani, Suedia (43,1 ani) şi Danemarca (41,3 ani).
Anul trecut, România se plasa la coada clasamentului eurpean, cu o durată medie a vieţii profesionale de 32,2 ani (față de media europeană de 36,9 ani), în creştere totuşi de la 31,3 ani în anul 2021 şi 32 de ani în 2022, potrivit datele publicate de Eurostat în vara acestui an.
De la 1 septembrie a intrat în vigoare noua lege a pensiilor publice, iar în urma procesului de recalculare, pensiile au fost majorate pentru aproape 4 milioane de persoane. În octombrie 2024, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), pensia medie a fost de 2.735 de lei.
