Weekend aniversar la Avrig – 660 de ani de la prima atestare documentară

Prima atestare documentară a Avrigului a avut loc în anul 1364, sub denumirea de Affrika. De-a lungul timpului, localitatea a cunoscut mai multe denumiri: în anul 1375, în documentele săsești și maghiare, localitatea se numea încă Affrica; în secolul al XIV-lea, într-un document de „dare” pe care Avrigul o plătea cetății Sibiului, apare sub denumirea de Frick, iar în 1506, sub denumirea de Freck, denumire folosită până astăzi. În documentele maghiare localitatea este menționată sub denumirea de Felek, denumire rămasă până astăzi.

Avrigul a fost, de-a lungul timpului, o localitate de oameni liberi. Acest lucru reiese atât din poveștile bătrânilor, cât și din diferite documente vechi. În prima atestare documentară, localitatea este menționată ca o „așezare de țărani liberi, parte integrantă a teritoriului regal al provinciei Sibiului”, iar dintr-un document din anul 1582, reiese faptul că avrigenii dădeau bătăi de cap sfatului sibian. Strigătura „Avrigean căciulă nouă,/ Tri’ păpări din două ouă” îi caracterizează cel mai bine pe locuitorii de baștină ai localității, ca fiind mândri, chibzuiți, dar și zgârciți în unele cazuri.

Ocupația principală a avrigenilor, pe lângă agricultură și creșterea animalelor, în special a „bivolelor”, era „cărăușitul”. Această îndeletnicire a avrigenilor este menționată, încă din anii 1689-1691: „registrul nr. 16 al vămii de la Turnu Roșu notează cărăuși avrigeni spre Țara Românească.

Avrigenii se ocupau și cu tăiatul lemnului din pădure, pe care, apoi, îl vindeau. O altă ocupație a avrigenilor era meșteșugul producerii sticlei „fabrica de sticlă din Avrig are o tradiție îndelungată a meșteșugului, având începuturile în vechile glăjării ale Țării Oltului, din veacul al XVIII-lea”. Fabrica însă, nu mai este funcțională astăzi.

Tradițiile și obiceiurile păstrate până astăzi se împletesc cu patrimoniul material care dau un parfum istoric localității.

Patrimoniul material imobil din Avrig iese în evidență prin câteva monumente de seamă, printre care se numără Biserica ortodoxă, Biserica fortificată, Casa lui Gheorghe Lazăr și Reședința de vară a lui Samuel von Brukenthal.

Odată ce intri în Avrig, poți observa printre casele moderne, arhitectura tradițională românească, dar și casele vechi în stil săsesc, care au rezistat trecerii timpului.

În urmă cu 35 de ani, pe 25 aprilie 1989, Avrigul a devenit din comună, oraș.

În acest weekend, vă invităm să ne aducem aminte, împreună, de Avrigul de altădată. Trei evenimente vor avea loc sâmbătă, 14 septembrie și duminică, 15 septembrie:

Sâmbătă, 14 septembrie

– Muzeul Avrig, ora 10:00 – Expoziție documentară Avrigul în fotografii și documente

– Casa de Cultură, ora 11:00 – 14:30, Ediția a VIII-a a Şcolii Academice Gheorghe Lazăr (SAGL) și lansare de carte

Duminică, 15 septembrie

Strada Gheorghe Lazăr, în fața Primăriei, ora 12:30 – Paradă stradală „Amurgul Baroc”, parte a proiectului „Moștenirea”, inițiat de maestrul Mihai Mălaimare. Proiectul este produs de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Fundația Masca, cu sprijinul JTI, în parteneriat cu Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. Spectacolul va cuceri prin costumele de epocă impresionante, versurile poetului Radu Stanca, voci și instrumente, care alegorice și nenumărate elemente artistice inedite.

Pe un splendid bulevard al amintirilor, poetul Radu Stanca își deapănă trăirile, înconjurat de splendoarea unor costume venind direct din secolul al XVIII – lea, secolul barocului transilvănean. În ritmul dansurilor specifice acelei perioade, care transformă strada într-un imens salon de dans, personajele își dispută dreptul asupra imaginației poetului. Spectacolul se încheie cu un toast pentru iubire.