„Jill și Richard au ales Sibiul în urmă cu opt ani. Au lăsat în spate „visul american” pe care l-au trăit în Seattle, alegând să-și împlinească viața prin ceea ce contează cu adevărat”, așa începe un nou reportaj din seria Oameni și Locuri de Poveste, al Consiliului Județean Sibiu.
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
La marginea Parcului Sub Arini, într-o casă în care razele soarelui se împletesc cu triluri vesele de păsărele, doi soți americani spun cu mâna pe inimă că au tot ceea ce își doresc. De altfel, de aceea au și venit în Sibiu: „Oamenii sunt buni, peisajele superbe, aerul curat, apa de la robinet este potabilă, mâncarea este nemaipomenită. România este o țară din Uniunea Europeană unde se poate trăi decent”, spune Richard.
În Statele Unite ale Americii a lucrat ca bucătar. „Nu am fost chef, care este un fel de general în bucătărie, ci doar soldat. Gătesc și acum”, spune bărbatul care a crescut cu gustul cârnaților și al sarmalelor, datorită comunităților de est-germani și polonezi cu care s-a învecinat în copilărie. Richard se consideră pe sfert scoțian, din partea bunicii, drept pentru care obișnuiește să poarte un kilt în carouri, fapt care îi aduce multe zâmbete din partea privitorilor. Mai ales în România.
Jill este inginer software, specializată în industria aeronautică. A cunoscut ce înseamnă restructurarea în cadrul marilor companii, când locul îți este luat de cineva cu mai puțină expertiză, dar mai tânăr. „Acum am tot timpul din lume doar pentru mine”, concluzionează americanca stabilită la Sibiu.
I-am întrebat cum arată visul american: „Aveam o casă, două mașini, o motocicletă, un câine, călătoream mult. Ne lipsea însă exact ceea ce am găsit aici, în Sibiu: liniște, oameni calzi, bogăție culturală, natură curată. Începând cu anii ’80, visul american a devenit tot mai greu de împlinit: casele s-au scumpit, asigurările de sănătate sunt prohibitive. Noi am vândut casa unui tânăr pompier de doar 25 de ani. Avea o ipotecă de o jumătate de milion de dolari, pe care va trebui să o plătească toată viața. Unde mai este visul american?”
Fără copii, Jill și Richard au ajuns să aibă o familie la care nu s-au așteptat: „Am activat într-o asociație care îi ajuta pe studenții străini veniți la Universitatea din Seattle. Îi luam de la aeroport și îi sprijineam să-și găsească un loc în care să stea. Pe unii chiar i-am găzduit temporar în casa noastră.”
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Anii au trecut, legăturile s-au consolidat, astfel încât unii le-au devenit copiii pe care nu i-au avut niciodată: „Am fost și la nunțile lor, în Hong Kong, Malaezia, Coreea, Franța, Austria, Turcia și chiar în Rwanda. Îi vizităm și acum, suntem ca o mare familie”, spune Jill.
În cei opt ani de când au ales Sibiul, soții americani au văzut cum orașul se dezvoltă, cum cele câteva case din zona Arhitecților au fost înconjurate de blocuri cu mii de apartamente. La fel s-a întâmplat și în Șelimbăr, Gușterița sau în zona Veterani.
Un lucru a rămas neschimbat: „Observ că tinerii de până în 40 de ani sunt nemulțumiți pentru că nu câștigă suficient pentru a avea o casă, o mașină, o viață îndestulată. Aleg să plece în străinătate, unde se câștigă mai bine. Doar că renunță la ceea ce deja au: o familie. Așa este și în America, unde tinerii își iau două joburi pentru a-și plăti ratele la casă. Tuturor le spun să ia în calcul și ceea ce au aici și nu prea găsesc altundeva: liniște, aer curat, oameni calzi și echilibrați. Și da, aici nu trebuie să cumperi apa pentru că o poți bea pe cea de la robinet.”
Cei doi americani vorbesc cu lejeritate despre Sibiu, noul lor cămin. L-au ales după criterii clare: „Călătorim mult, deci este important faptul că are aeroport. Apoi, viața culturală este una extraordinară: concerte de muzică, festivaluri de teatru sau de film. Poți merge la filarmonică sau la balet, iar muzeul în aer liber din Pădurea Dumbrava este extraordinar. Oriunde în județ poți face o excursie în natură și să mănânci bine. Aici, roșiile, brânza sau carnea chiar au gust.”
sursa foto: Consiliul Județean Sibiu
Până acum, Jill și Richard au călătorit în aproximativ 85 de țări ale lumii. Nu vor să se oprească, întrucât sunt convinși că mai au multe de descoperit. „Ne-a plăcut Turcia pentru vestigiile antice impresionante. În America doar citești despre așa ceva, nu ai unde să le vezi. Apoi, politețea japonezilor și respectul pentru vârstnici sunt extraordinare. Sunt puține locuri unde mai vezi un tânăr deschizând ușa sau oferind locul unei femei mai în vârstă. Spre exemplu, în România ne bucură când un necunoscut îți dă binețe doar pentru că te-a întâlnit pe stradă.”
„Călători neobosiți, Jill și Richard sunt în căutarea a tot ceea ce îi îmbogățește sufletește. Caută, în fiecare om întâlnit și în fiecare loc vizitat, plusul de cunoaștere care îi ajută să-și întregească viziunea despre lume și sensul vieții.
Au văzut multe și multe mai au de descoperit. Un lucru îl știu cu certitudine: oriunde ar pleca, drumul de întoarcere spre cămin va județul Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste”, încheie reprezentanții CJ Sibiu, o nouă istorisire din seria Oameni și Locuri de Poveste.
