Strategia de adaptare la schimbări climatice a municipiului Sibiu, finanțată din banii norvegienilor, este aproape de finalizare. Specialiștii și responsabililor instituțiilor sibiene au identificat deja lucrurile care trebuie îmbunătățite pe viitor, iar principala responsabilitate revine municipalității, care trebuie să pună în aplicare măsurile prevăzute în această strategie.
Astfel, Primăria Sibiu trebuie ia măsuri împotriva efectelor produse de schimbările climatice, cum ar fi reducerea frecvenței de inundare a străzilor în perioade cu exces de precipitații, diminuarea insulelor de căldură care se regăsesc în centrul istoric și zona Mihai Viteazu și sunt generate de densitatea mare a populației și trafic intens, derularea unor investiții de mediu, reducerea traficului rutier și construcția unui aquapark. În paralel, instituțiile publice trebuie să-și îmbunătățească capacitatea în cazul unor catastrofe natural, să asigure suficient oxigen în cursurile de apă și lacuri, să gestioneze deșeurile orașului și să-i informeze pe sibieni în legătură cu efectele produse de schimbările climatice: secetă, temperaturi extrem de ridicate, temperaturi foarte scăzute, precipitații abundente, vânt extrem de puternic, dezastre naturale de tipul incendiilor, alunecărilor de teren sau inundațiilor și, nu în ultimul rând, riscuri majore pentru sănătatea umană.
Premieră în România
Mesagerul de Sibiu a aflat care sunt principalele preocupări ale specialiștilor și vă prezintă cele mai importante obiective și măsuri ce trebuie îndeplinite în următorii ani în contextual acestei strategii. Strategia, aproape finalizată, cuprinde cinci domenii importante. Sibiul, Brașovul și Tg. Mureș vor deveni primele municipii din România care se pot dezvolta pe termen mediu și lung, având la bază câte o strategie completă și coerentă de adaptare la schimbările climatic.
Infrastructură și urbanism
Obiectivul este reducerea frecvenței de inundare a străzilor în perioadele cu exces de precipitații. În acest sens, măsuri care se impun sunt: asigurarea unei curățări corespunzătoare a străzilor și întreținere corespunzătoare a șanțurilor de scurgere a apei, reducerea numărului de parcări impermeabilizate și construirea unor sisteme de colectare a surplusului de apă înainte de a ajunge la gurile de canal și îmbunătățirea canalizării pluviale. Alte măsuri sunt întreţinerea corespunzătoare a sectoarelor locale de emisari naturali și trecerea cablurilor în subteran. Un alt deziderat este stoparea extinderii insulelor de căldură și prevenirea formării de noi insule de căldură pe teritoriul municipiului Sibiu. În acest context, se impune elaborarea și implementarea unor reglementări urbanistice corespunzătoare inclusiv în localitățile limitrofe, elaborarea unor ghiduri/standarde în construcții (cromatic, calitatea materialelor), creșterea numărului de clădiri publice, locuințe reabilitate termic și a finanțărilor pentru reabilitarea clădirilor. În ceea ce privește creșterea gradului de utilizare eficientă a energiei în clădirile publice, se recomandă: asigurarea unei gestiuni corespunzătoare și creșterea suprafeței de spații verzi (inclusiv acoperișuri și fațade, transformarea platformelor de tip brownfield) și crearea, dezvoltarea și optimizarea sistemului de management al traficului (în corelare cu Planul de Mobilitate Urbană, aflat în curs de elaborare). Alte soluții sunt creșterea numărului de investiții de mediu realizate de firme, introducerea unor stimulente privind rețelele de senzori de căldură și dezvoltarea acestora, reducerea numărului de autovehicule second-hand, creșterea nivelului de implicare a ONG-urilor, creșterea capacității de absorbție a banilor europeni și creșterea nivelului de informare, conștientizare și educare în rândul populației și operatorilor economici privind insulele de căldură. Specialiștii care lucrează la strategie au recomandat primăriilor din împrejurimi să se consulte pe chestiuni de urbanism cu municipalitatea sibiană, în perspectiva oficializării zonei metropolitane Sibiu.
Sănătate publică
Una dintre ținte este scăderea poluării aerului cu pulberi în suspensie din șantiere și demolări în perioadele cu vânt sau vijelii. Principalele recomandări sunt creșterea gradului de respectare a reglementărilor privind amenajarea șantierelor, stropirea zonelor limitrofe de șantier și curățarea autovehiculelor de praf și noroi de către firme (inclusiv controale) și creșterea resurselor de finanțare de la nivel central pentru întreținerea mijloacelor de măsurare a calității aerului, inclusiv prin dotarea cu laborator mobil. Un alt obiectiv important este combaterea vectorilor de transmisie a bolilor infecțioase în perioadele de precipitații și temperaturi extreme. Măsuri care se impun sunt: reducerea gradului de apariție a unor vectori de boli infecțioase, amenajarea corespunzătoare a spațiilor de depozitare, asigurarea unei gestionări corespunzătoare a câinilor vagabonzi și rozătoarelor, amenajarea corespunzătoare a unor spații suplimentare pentru picnic, creșterea numărului de acțiuni de deratizare și dezinsecție în gospodăriile proprii și cele întreprinse de firme și creșterea nivelului de educație în rândul populației privind managementul deșeurilor.
Un obiectiv primar este îmbunătățirea capacităților de gestiune în gaz de urgență în situații de catastrofe natural. În acest caz, se va lucra la dezvoltarea infrastructurii și serviciilor medicale (inclusiv personalul necesar), creșterea numărului de acțiuni de voluntariat organizate și a participării populației la acestea și la organizarea de exerciții/acțiuni de pregătire practică privind demersurile de întreprins în caz de urgență și creșterea participării populației la acestea.
Altă necesități importante se leagă de reducerea stresului termic în perioadele cu temperaturi extreme, mărirea suprafeței acoperite de spații verzi (arbori pentru umbră și microclimat), extinderea numărului de spații de agrement amenajate (gen aquapark, investiție pe care Primăria Sibiu o are în vedere), amenajarea de protecții în toate stațiile de transport în comun și creșterea nivelului de informare, educație și conștientizare în rândul populației privind comportamentul în perioadele cu temperaturi extreme.
Transport
Printre obiective se numără reducerea numărului de perturbări a traficului aerian în perioadele cu ceață, zăpadă și vijelii. În acest sens, cea mai bună măsură este dezvoltarea infrastructurii și asigurarea unor echipamente moderne și necesare aeroportului sibian. Un alt țel este asigurarea fluidizării traficului în condiții de zăpadă și în caz de urgențe, prin asigurarea accesului facil pe străzi a utilajelor de deszăpezire și ISU și respectarea obligațiilor civice de către cetățeni și firme.
Totodată, reducerea gradului de degradare a stratului asfaltic în condiții de temperaturi extreme și zăpadă se poate realiza prin creșterea gradului de utilizare a unor tehnologii/materiale/rețete corespunzătoare pentru execuția/repararea stratului asfaltic (inclusiv stoparea utilizării unor substanțe care afectează stratul asfaltic) și actualizarea normativelor tehnice prin luarea în considerare a temperaturii și umidității. De asemenea, reducerea numărului de întârzieri în traficul de persoane în perioadele cu temperaturi extreme se poate face prin modernizarea infrastructurii, dotarea corespunzătoare și dezvoltarea unui sistem de informații pentru optimizarea transportului în comun, creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport în comun și reducerea gradului de utilizare a mașinilor personale (inclusiv dezvoltarea transportului de tip car-sharing) și utilizarea frecventă în trafic a bicicletelor. Un alt obiectiv primordial este asigurarea unor condiții adecvate de transport în perioadele cu temperaturi extreme. Se are în vedere aici modernizarea și creșterea eficienței transportului în comun urban, creșterea numărului de mijloace de transport dotate cu climă și programarea corespunzătoare a orarului de transport în comun.
Resurse de apă
Un scop prioritar este reducerea restricțiilor la consumul industrial în perioadele de secetă. Măsurile în acest caz sunt modernizarea rețelelor de distribuție a apei și construirea unor capacități de stocare/rezervoare-tampon de apă de către firme. Un alt obiectiv este asigurarea unei cantități suficiente de oxigen în cursurile de apă și lacuri, prin asigurarea unei întrețineri corespunzătoare a lacurilor, stoparea depozitării necontrolate de deșeurilor pe malurile râurilor, reducerea poluării cursurilor de apă cu deșeuri industrial și creșterea nivelului de educație a populației privind depozitarea deșeurilor.
Educație, informare, conștientizare
Chestiunea primordială a autorităților implicate este creșterea capacității de adaptare instituționale și autonome la schimbările climatice și asigurarea unui comportament adecvat în caz de dezastre. În acest sens, soluțiile sunt creșterea gradului de informare și conștientizare inclusiv prin educație practică și non-formală (a primăriilor și celorlalte instituții publice, a populației, a firmelor) privind adaptarea la schimbările climatic, adaptarea curriculei școlare în vederea includerii de materii care să trateze schimbările climatic, îmbunătățirea nivelului de transfer de bune practici între primării și instituții de învățământ și cercetare și elaborarea unor studii de impact/ghiduri de bune practici destinate autorităților publice, cetățenilor, ONG-urilor și firmelor.
În zilele de 5 și 6 iulie, Sibiul a găzduit, la Casa Weidner, o nouă întrunire de lucru în cadrul proiectului „Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă“. Pe agenda lucrărilor s-a aflat elaborarea strategiei locale de acțiune și de adaptare la schimbările climatice pentru municipiul Sibiu. Draft-ul strategiei fiind deja creionat din întâlnirile precedente, acum s-a discutat pe elemente concrete ale fiecărui domeniu vulnerabil. La întâlnire au participat, pe lângă reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu și cei ai firmei de consultanță Avensa, funcționari din primăriile Sibiu și Șelimbăr, reprezentanți ai Asociației de Apă, societății Apă-Canal Sibiu, SC Drumuri și Poduri SA, Sistemului de Gospodărie a Apelor Sibiu, Spitalului Clinic Județean, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu, Tursib, Aeroportului Internațional Sibiu, Centrului Meteorologic Regional Sibiu, Universității „Lucian Blaga“ și alte instituții publice sibiene.
Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu derulează proiectul „Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă“, în parteneriat cu Asociaţia Norvegiană a Autorităţilor Locale şi Regionale – KS, dar şi cu sprijinul partenerilor norvegieni şi români din proiect: Institutul de Cercetare Vestlandsforskning, Direcția Norvegiană pentru Protecție Civilă – DSB, Primăria Sibiu, Primăria Brașov, Primăria Tg. Mureș, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Administrația Națională de Meteorologie. Proiectul în valoare totală de 4.546.115 euro este finanțat prin fonduri donate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014, cu o sumă nerambursabilă în valoare de 3.822.997,51 euro, la care se adaugă cofinanțarea și cheltuielile neeligibile. Proiectul se derulează în perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2017.Obiectivul general al proiectului constă în reducerea vulnerabilității umane și a ecosistemului la schimbări climatice și urmărește elaborarea unui set de bune practici privind adaptarea la schimbări climatice.
