Seria de evenimente inițiate vara trecută de Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, dedicate studenților, doctoranzilor, comunității academice, continuă luni, 15 mai, cu vernisajul expoziției ”Știință și Etnicitate III. De la raseologia sovietică la monografia antropologică”. Invitat este profesorul univ. dr. Marius Turda, de la Universitatea Oxford Brookes, Marea Britanie.
Foto: Boblioteca ULBS Sibiu
Luni, 15 mai 2023, Biblioteca ULBS vă propune o nouă conferință din seria de evenimente inițiate vara trecută de Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, dedicate studenților, doctoranzilor, comunității academice, prin care organizatorii își propun să invite periodic cercetători și universitari a căror activitate și expertiză sunt relevante la nivel internațional.
Invitat este Profesor univ. dr. Marius Turda, de la Universitatea Oxford Brookes, Marea Britanie, care va fi prezent în instituția sibiană pentru un dublu eveniment pornind de la expoziția ”Știință și Etnicitate III. De la raseologia sovietică la monografia antropologică”. Prima parte a evenimentului cuprinde prelegerea ”Despre națiune însă fără rasă: antropologia românească în anii comunismului timpuriu, 1950-1960”, urmată de discuții cu publicul. Întâlnirea va fi moderată de rectorul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Prof.univ.dr.habil. Sorin Radu. Conferința este completată de vernisarea expoziției menționate, instalată la parterul bibliotecii și care poate fi vizitată până în luna octombrie.
Această a treia expoziție din seria ”Știință și Etnicitate” are drept tematică România din perioada de la sfârșitul anilor 1940 și până la începutul anilor 1970. Ea urmărește să identifice atât continuitățile cât și discontinuitățile dezbaterii despre rasă și rasism, comparativ cu perioada precedentă, așa cum au putut fi urmărite în primele două expoziții din această serie. După anul 1945, România a intrat într-o perioadă de ocupație militară sovietică care a însemnat printre altele și închisoare politică pentru elitele culturale și epurarea drastică a instituțiilor științifice. În același timp, antropologia, medicina și genetica au fost condamnate oficial ca fiind burgheze, în vreme ce teoriile eredității, cum ar fi cele ale lui Gregor Mendel și T. H. Morgan, au fost înlocuite cu modelele pseudo-științifice propuse de T. D. Lîsenko și Olga Lepeşinskaia. Conturul unei noi abordări, în antropologie și în celelalte științe ale omului, a început să devină treptat tot mai evident. În conformitate cu modelul sovietic, scopul acestor noi abordări era de a reafirma preeminența socialului asupra biologicului și de a re-evalua importanța istorică a colectivității.
Totuși, au existat oameni de știință români care au depus eforturi pentru a adapta metodologiile interbelice (în special metoda antropologică propusă de Francisc Rainer și cea monografică dezvoltată de Dimitrie Gusti) la noul mediu științific de inspirație sovietică. Ei au dorit să pună în evidență importanța cercetărilor lor antropologice pentru dezvoltarea noilor concepte comuniste despre om și societate.
”Din aceste motive, reinstituționalizarea antropologiei fizice ca disciplină științifică în România, începând cu anii ’50, dominată de Ștefan-Marius Milcu la București și de Olga Necrasov la Iași, cât și acceptarea oficială a darwinismului și, apoi, a geneticii umane în anii ’60, trebuie să fie înțelese în cadrele lor ideologice specifice. La urma urmei, aceasta a fost perioada în care ambițiile regimului politic din România erau acelea de a construi o nouă societate socialistă. Mai mult chiar, acest program socialist biopolitic a fost îmbrățișat fără rețineri de antropologi, sociologi, medici și biologi, care l-au adoptat ca element esențial cercetărilor lor științifice”, spune prof Marius Turda.
Marius Turda este originar din Maramureș și, în prezent, predă istoria eugeniei și a rasismului la Oxford Brookes University, fiind directorul Centrului de Studii Umanisto-Medicale al aceleiași universități.
Prima lui carte, ”The Idea of National Superiority in Central Europe, 1880-1918”, a apărut în 2005 (tradusă ulterior în limba română). Este editorul colecției „Studies in the History of Medicine“ de la CEU Press (Budapesta–New York).
Printre cărțile sale recente se numără ”Religion, Evolution and Heredity (2018)”, ”The History of East-Central European Eugenics (2015, 2017)”, ”Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016)”, ”Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary” (2014; tradusă în limba română); ”Historicizing Race” (2018; tradusă în limba română), ”Modernism and Eugenics” (tradusă în limba română și limba franceză).
Expoziția ”Știință și Etnicitate III. De la raseologia sovietică la monografia antropologică” va fi vernisată la parterul Bibliotecii ULBS, iar conferința are loc în Sala Senatului, începând cu ora 13.00.
