Începând cu luna aprilie a acestui an Valer Simion Cosma este noul director al Bibliotecii Universității Lucian Blaga, post pe care l-a obținut prin concurs.
Valer Simion Cosma este istoric, antropolog, publicist și cercetător recunoscut, axat pe studiul ruralității, modernității și justiției sociale în Europa, în special în România. A terminat doctoratul în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și de atunci a editat și publicat 5 cărți și 19 articole legate de aceste teme. În ultimii ani, Dr. Valer Simion Cosma a dezvoltat o expertiză crucială relevantă pentru tema rețelelor alimentare alternative din România. El a abordat critic subiectele țărănimii și justiției sociale din România dintr-o perspectivă istorică și culturală.
Am încercat să aflăm de la noul director care sunt principalele direcții pe care le va aborda la cârma bibliotecii ULBS.
Domnule Director, sunteți de profesie istoric, antropolog, publicist și manager cultural. Aveți și un doctorat în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie din Cluj-Napoca. Ce v-a determinat să candidați la postul de Director al Bibliotecii ULBS?
Motivul principal care m-a făcut să candidez pentru acest post este acela că doream de mult să intru în mediul universitar, am mai lucrat cu studenții, am predat o scurtă perioadă la Cluj, la plata cu ora. La Cluj nu am reușit să rămân după ce mi-am terminat doctoratul, lucram la un muzeu în Sălaj. Eram foarte activ pe partea de cercetare, dar voiam să mă conectez cumva la mediul universitar, unde și cercetarea se face la un cu totul alt nivel, iar pentru mine asta a fost o ocazie. Pe de altă parte am și un motiv de ordin subiectiv: am avut o fascinație față de cărți și se poate observa și din unele texte pe care le-am scris eu, am problematizat tema aceasta a distrugerii bibliotecilor în special în urbanul mic și în rural. De aceea în momentul în care s-a ivit posibilitatea de a coordona o instituție care are de a face cu cartea, m-am gândit că ar trebui să încerc să intru aici dacă tot am discutat despre importanța cărților, despre importanța transformării bibliotecilor în spații care să se apropie de cititorul contemporan.
Care credeți că sunt atuurile care v-au recomandat pentru această funcție?
Cred că dincolo de activitatea mea de cercetător, care nu știu în ce măsură a contat, dar cred că într-un anumit mod a contribuit la construirea unei reputații, faptul că am făcut printr-un ONG pe care îl coordonez din 2016 o serie de evenimente în satul de unde sunt eu, în comuna Tealciu, de unde m-am extins și în alte zone, cumva cum spun unii oameni am construit o instituție din nimic, și cumva faptul că am aplicat la proiecte, am obținut finanțări atât pe plan local cât și de la Administrația Fondului Cultural Național, am construit echipe cu oameni din România, colaborări internaționale,și cumva cred că asta a contat enorm, faptul că am construit instituții, evenimente, nu singur, evident, că niciodată nu se fac astea singur, faptul că am reușit să construiesc echipe, cred că toate astea au cântărit cu atât mai mult la o instituție care deja există, care nu avea nevoie să fie construită de la 0 ci care are nevoie să fie adusă în prezent cumva. Asta zic eu că a fost un atu, pentru că asta înseamnă automat și viziune, înseamnă automat și capacitate de a face echipe, de a iniția o strategie care să actualizeze o instituție și la nivel de brand și la nivel de servicii.
Cum ați perceput dumneavoastră Biblioteca ULBS în momentul în care ați ajuns aici?
În primul rând, am fost surprins de cât de bine arată, nu știam biblioteca până să preiau funcția nu am intrat înăuntru, doar ce am văzut niște imagini, și cumva m-a surprins că arată foarte bine sălile, spațiile, totul. Evident, cu niște îmbunătățiri care sunt necesare. Ce mi-a atras atenția am văzut o echipă foarte faină. Venisem rezervat și cu emoții, fiind din exterior, nefiind nici din oraș, nici din cadrul Universității. Mă gândeam cum voi fi perceput, dar am găsit o lume foarte entuziasmată de venirea mea, poate și pentru că sunt mai tânăr poate și pentru veneam cu experiență din zona ONG-urilor, cred că și chestia asta a contat foarte mult și pentru că am venit cu o anumită relaxare pe care am pus-o atât la nivel de colectiv dar și în interacțiunea cu utilizatorii noștri, și cred că faptul că am găsit o echipă foarte bună aici, asta m-a impresionat în primul rând. Când zic o echipă bună mă refer la oameni care voiau să facă lucruri, care aveau inițiative și care așteptau pe cineva care să vină nu neapărat să-i ghideze ci care să deschidă un cadru care să permită fiecăruia să propună lucruri, să vină cu idei, cu schimbări. Mă bucur că am găsit aici disponibilitatea oamenilor de a face ceva de a începe o reformă împreună, ăsta a fost lucrul care mi-a atras atenția cel mai mult la Biblioteca ULBS.
Ce vă propuneți să aduceți nou în cadrul Bibliotecii?
Nu știu dacă e neapărat nou, dar se poate folosi mai degrabă cuvântul înnoire, acum lucrez la o strategie pentru următoarea perioadă de 5 – 10 ani. Noutatea ține oarecum de procesul acesta de digitalizare care are loc la nivelul întregii universități și cred că la nivelul întregii societăți. Dacă ne uităm puțin, vedem că este o direcție esențială și la nivelul întregii finanțări de la Uniunea Europeană. Și când zic digitalizare, aici sunt mai multe planuri. În primul rând, o înnoire a dotărilor pe care le are biblioteca, la nivel tehnic. Biblioteca, atunci când a fost deschisă în spațiul acesta în 2009, a fost foarte bine dotată, dar de atunci nu s-au mai făcut dotări semnificative, adică au mai fost diverse aparaturi care au venit prin proiecte, au fost upgradări ale celor existente, dar nu s-au făcut multe și este nevoie să actualizăm tehnica pe care o avem, asta fiind o componentă a digitalizării, după care digitizarea resurselor pe care le avem, de la fond de carte, reviste, orice avem care trebuie cumva să le avem și în format electronic ca să le fie mai accesibile utilizatorilor. Asta, însă, vine cu un preț. Pe măsură ce ne digitizăm și digitalizăm, riscăm să ne îndepărtăm cititorul fizic, pentru că are acces de acasă. Atunci trebuie să reconstruim imaginea acestui spațiu, să facem practic din bibliotecă un spațiu de lucru, astfel încât să îi convingem pe oameni să vină să lucreze aici, nu doar să caute cărți. Aici mă refer în primul rând la studenți, pentru că ei sunt categoria principală de utilizatori, studenți și cadre didactice, dar trebuie să ne îndreptăm și către un public extern, sunt oameni în oraș care pot să vină aici, să lucreze de aici la anumite proiecte, sau să facă alte lucruri. Poate au niște pauze, și în direcția asta încerc cumva să mișc lucrurile. Și ajung din nou la un aspect al digitalizării, ca să fim ofertanți ca spațiu de lucru. Dincolo de atmosferă, de sălile care arată foarte bine, de crearea unor spații de socializare și interacțiune unde oamenii să mai poată discuta, să poată să bea o cafea, trebuie să avem aparatură foarte bună, ca să putem fi atractivi pentru studenți, pentru cercetători, și aici mă refer de la laptopuri, la căști dacă cineva vrea să asculte audiobook-uri sau vrea să vadă ceva, la tot ce înseamnă tehnică cât se poate de recentă.
Considerați că la ora actuală fondul de carte al bibliotecii este suficient?
Aici, din păcate, este o problemă. La fondul de carte, după evaluarea pe care am făcut-o, și care încă e în lucru, nu stăm foarte bine. Trebuie făcute achiziții semnificative în sensul de literatură proaspătă, de specialitate, de orice. Aici a fost cumva și contextul pandemic care a bulversat foarte mult mersul lucrurilor, și încerc și încercăm să schimbăm lucrurile. La noi, din ce m-am uitat, în ultimii ani, cărțile care au intrat au intrat în principal prin donații, după care au mai intrat prin proiecte pe care le-au făcut diferiți profesori sau cercetători și ei au un buget prevăzut, și atunci ei cumpără, iar cărțile automat ajung la noi, și foarte puțin prin achiziții directe. Aici noi lucrăm cu facultățile. Ei trebuie să facă liste cu bibliografia care le este necesară profesorilor și studenților, iar noi trebuie ă încercăm să cumpărăm aceste cărți. Cred că trebuie să ne orientăm foarte mult pentru a cumpăra carte proaspătă, pentru că suntem o bibliotecă universitară și atunci noi trebuie să deservim actul de predare , cercetarea, iar cu donațiile aici e o problemă. Donațiile sunt binevenite și sperăm ca și în continuare să primim cărți, doar că sunt unele situații când primim cărți pe care noi nu le putem folosi, nu sunt utile, nu deservesc interesul studenților. Sunt cărți care sunt mult mai potrivite pentru biblioteci județene sau publice și atunci noi încercăm să facem o selecție între ce primim și ce putem să acceptăm și suntem foarte încântați când vine carte de specialitate.
Cărțile pe care le aveți în prezent, și mă refer aici la literatura de specialitate sunt „proaspete”, adică în ton cu ce se predă, sau sunt cărți mai vechi, depășite?
În general avem literatură de specialitate „proaspătă”. S-au făcut foarte multe achiziții electronice. Deci profesorii trimit periodic și noi facem achiziții, sunt făcute abonamente la baze de date, la publicații internaționale, deci studenții sau cercetătorii Universității au acces fie de acasă, fie de aici, la publicații de prestigiu din întreaga lume. Și se cumpără, se cumpără periodic, pe partea asta e cumva meritul profesorilor pentru că ei trimit solicitări către noi. Ei nu-și pot face meseria dacă nu trimit să cumpărăm literatură de specialitate. Doar că majoritatea sunt în format electronic, în format fizic mai puțin și aici ar mai trebui cumpărate în măsura în care este nevoie. Eu unde ziceam că mai trebuie actualizat, și aici mă refer la fondul fizic de carte, pentru că fondul electronic e pe anumite discipline ce țin mai degrabă de științele socio-umane sau la medicină, sunt foarte scumpe și lucrurile evoluează foarte rapid, astfel încât e greu de ținut pasul pentru că sunt costuri foarte mari. Dar revenind la științele socio-umane, cred că trebuie mărit fondul de carte. S-au făcut traduceri în ultimii ani, s-au publicat cărți foarte bune și nu întotdeauna ajung la noi în bibliotecă.
Cum vedeți colaborarea cu studenții, principalii beneficiari ai bibliotecii?
Fiind încă la început, am interacționat destul de puțin cu ei, poate și pentru că e contextul ăsta post pandemic în care restricțiile nu s-au ridicat de multă vreme, astfel încât studenții nu sunt încă prea mult prezenți fizic în oraș comparativ cu anii anteriori. Eu îi văd însă ca niște parteneri esențiali în dezvoltarea bibliotecii. Am încercat să interacționez în câteva rânduri când îi vedeam afară, să le spun cam ce avem de gând să facem, erau foarte încântați și i-am invitat mai ales în anumite spații, nu în sălile de lectură unde firește trebuie să fie liniște să se poată studia, dar sunt niște spații unde noi îi încurajăm să se adune, să lucreze în grup, să socializeze între ei, și i-am invitat să le amenajeze, să le decoreze în funcție de dorințele lor, astfel încât aceste spații să le fie cât mai confortabile. Mie mi-ar plăcea ca studenții să vadă biblioteca ca un spațiu al lor, atât de lucru cât și de socializare. Încercăm să ne apropiem cât mai mult de ei. Acum lucrez împreună cu doamna profesoară Ionela Vlas la un chestionar prin care încercăm să primim un feed back dinspre studenți și în același timp să vedem cam ce așteptări au ei pentru că mie mi se pare foarte important să vedem exact ce își doresc studenții de la noi, începând de la nevoi foarte concrete până la lucruri ce pot fi mai idealiste, să vedem ce i-ar determina să vină la bibliotecă, ce i-ar ajuta în procesul de învățare, procesul de pregătire a unor lucrări pentru facultate, și aș vrea să fim mai apropiați și să vină să propună listele de cărți de care au nevoie, evenimente, orice.
Cum este colaborarea dumnevoastră cu profesorii din cadrul Universității? Vin spre dumneavoastră cu anumite cereri de cărți, publicații, etc care le sunt necesare în activitatea de predare?
Avem o colaborare extrem de bună, profesorii vin cu propuneri de achiziții, ne spun de ce au nevoie, iar noi încercăm să le rezolvăm aceste cereri. Unii sunt mai activi în acest sens, alții mai puțin. Poate și pentru că acum suntem pe final de an universitar, dar mă aștept ca pe măsură ce ne vom apropia de toamnă, de începutul unui nou an, cadrele didactice să se activeze mai mult. Dar sunt și unii foarte implicați, care de exemplu vin cu studenți pentru ca să le facem ghidaje aici, să vadă sălile, să vadă tot. Sau sunt profesori care derulează anumite activități aici la noi, în spațiile noastre care se pretează la așa ceva. Anumite tipuri de practică se pretează să fie făcute aici. Există atât interes cât și dependență față de serviciile noastre în sensul în care noi trebuie să le punem la dispoziție bibliografia necesară studenților.
Cum vedeți dumneavoastră Biblioteca ULBS peste 5 ani?
Peste 5 ani? Mie mi-ar plăcea să o văd, cum spuneam și mai devreme, ca un spațiu în care lumea să vină, pe lângă să aibă acces la cărți sau reviste sau ce mai caută, ca la un spațiu de lucru, ca un laborator, în care oameni din diferite domenii vin și pot să lucreze individual, sau pot să lucreze în diferite spații, pot să lucreze în grup, în același timp îl văd ca un spațiu de dezbatere, de discuții, de interacțiune și aici sunt două tipuri de dezbatere, de dialog, ca să zic așa, între anumiți cercetători care vin și dialoghează, se confruntă pe un anumit subiect, și dezbateri cu un public mai larg, ca un spațiu de discuții, de diseminare a anumitor rezultate. Asta mi-ar plăcea, în același timp mi-ar plăcea să fim o bibliotecă foarte bine dotată sub aspect tehnic, să avem aparatură modernă și să putem ține pasul cu evoluția tehnologică, să fim foarte ofertanți sub aspectul ăsta, și să avem și spații de socializare, unde lumea să poată să vină și în pauzele de lectură să poată să stea la o cafea, să discute. Și mi-ar plăcea, și asta încercăm să obținem, finanțări în acest sens pentru că e foarte complicat cu resursele pe care le avem noi la dispoziție. Încercăm să construim aici niște laboratoare cum am zis, pe de o parte orientate pe zona digitală, un laborator de „Digital Humanities”, și să încercăm să promovăm o viziune interdisciplinară și cumva cercetătorii din zona științelor sociale și umane să poată să se conecteze la toată evoluția tehnologică, să folosească baze de date și să fie într-un dialog și cu științele exacte În același timp consider că este foarte important să avem o deschidere către toate categoriile de cititori, și mi-ar plăcea să construim în timp, și să fie mai repede de cinci ani, un laborator și un spațiu pentru persoanele cu deficiențe, în care noi să avem dotări adaptate problemelor lor. Este important ca aceste persoane să poată să folosească aparatura și, în același timp site-ul nostru, să fie gândit în așa fel încât să fie mai ușor pentru aceste persoane să poată accesa de acasă, să avem cât mai multe resurse audio, pentru nevăzători în special, și să achiziționăm soft-uri care citesc textele și le transpun în format audio. Când spun texte mă refer la bibliografii, orice caută, pe care ei să le poată asculta. Fie aici fie în altă parte în baza unui cont de utilizator. La asta mă gândesc, să devenim cât mai accesibili pentru această categorie de utilizatori. Sunt foarte mulți oameni care vor să facă facultatea și pe care noi ca bibliotecă, putem să îi ajutăm.
Vă mulțumesc.
A consemnat Cezar BUDESCU
