Asociația Comunelor din România – filiala Sibiu a împlinit un an de activitate în actuala formulă. Valentin Ivan, președintele asociației și primar al comunei Sadu, ne-a acordat un interviu în care vorbește despre realizările și obiectivele asociației. Totodată, acesta prezintă poziția filialei în legătură câteva dintre marile proiecte de nivel județean: crearea zonei metropolitane Sibiu, Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană 2019, construcția noului spital de urgență, gestionarea deșeurilor și aplicarea legii salarizării.
Valentin Ivan
Se împlinește un an de zile de când ați preluat conducerea Asociației Comunelor din România (ACoR), filiala Sibiu. Care sunt proiectele demarate și în ce stadiu se află?
A trecut deja un an de când mi-a fost încredințată răspunderea pentru a coordona activitatea din cadrul filialei județene Sibiu a ACoR. Primul pas pe care l-am făcut a fost să ne identificăm toate comunele membre ca și parteneri și să punem umărul egal la dezvoltarea serviciilor publice organizate conform prevederilor statutare în cooperare. Acest lucru a fost posibil, dat fiind faptul că fiecare dintre colegii primari au înțeles efectul pozitiv al creării acestor servicii care, pe lângă atributul de verificare și îndrumare a activității, au și rolul de aplicare a legislației și a normelor de aplicare legislativă în practica unitară. Avem, în acest fel, organizat la nivelul a 24 de comune compartimentul de audit public intern și la nivelul a 9 comune compartimentul de urbanism. Vom face pași înceți, dar siguri pe o scară ierarhică corect așezată pe nevoile comunelor membre și sperăm să devenim în cel mai scurt timp un real sprijin pentru colegii din administrația publică rurală. Suntem angrenați prin participare directă la grupuri de lucru sau comisii de analiză a proiectelor de elaborare a actelor normative ce privesc funcționarea și buna administrare a administrațiilor locale. Aș face referire strictă la participarea mea ca și reprezentant al Asociației Comunelor în grupul de lucru pentru elaborarea Masterplanului național pentru dezvoltarea turismului. Este de menționat că la nivelul Asociației Comunelor din România este semnat un acord de cooperare cu Federația Română de Judo, subsecvent fiecare filială are semnat acest parteneriat și în viitor vom organiza cursuri de judo în localitățile partenere, în vederea creșterii competitivității acestui sport.
Care sunt principalele obiective pentru perioada 2016 – 2020 ale asociației?
Continuarea dezvoltării serviciilor publice în cooperare pentru toate comunele membre și asigurarea cadrului legal de funcționare al unui compartiment administrativ care să asigure asistență de specialitate și atragere de fonduri pentru colegii din primării. Vom insista să ne identificăm ca și parteneri de dialog social în cadrul procesului de analiză și rezolvare a problemelor din comunitățile rurale, să încercăm să ne facem înțeleși că ne dorim să semnalăm toate deficiențele sau lipsurile din comunitățile rurale, să sprijinim instituțional, în limita competențelor statutare, dezvoltarea satului românesc. Încercăm, pe cât este posibil, să devenim parteneri ai sectorului agricol și să implicăm tinerii în dezvoltarea fermelor locale, atât în sectorul zootehnic, cât și în cel al producției produselor ecologice tradiționale. Trebuie să fim promotori și aprigi susținători ai dezvoltării satului românesc, ai conservării valorilor tradiționale locale și ai participării în asociere la toate acțiunile care să aducă un plus de valoare atât în plan economic, cât și cultural-turistic. Modernizarea satului românesc trebuie să aducă tinerilor și nu numai o dorință de a rămâne, crește și contribui la prosperitatea comunităților rurale.
Cum se compară administrația comunelor din județ față de cele din restul țării?
Administrația locală este un tot unitar, cu o legislație națională și nu sunt diferențe de aplicare a politicilor publice locale. Adevărat, fiecare comunitate sau zonă poate avea un factor determinant în dezvoltare. Dar sunt multe probleme în administrația publică locală care trebuie rezolvate. Mă rezum să spun doar că suntem pe un trend de dezvoltare și funcționare cu un grad de creștere calitativ și încercăm să oferim cetățeanului servicii de calitate și să asigurăm cadrul instituțional de funcționare, în așa fel încât problemele cetățenilor să fie rezolvate în timp scurt și prin posibilitatea de a accesa serviciile și online. Se poate constata uneori un alt mod de abordare a problemelor comunităților locale și în care Consiliile Județene sunt reali parteneri, iar Instituția Prefectului, prin direcțiile deconcentrate, este un real sprijin pentru comunitățile locale. Nu suntem văduviți de acest mod de lucru nici la nivelul județului Sibiu, dar este loc de mai multă comuniune.
Cum vă explicați lipsa sibienilor din administrația centrală din ultimii 27 de ani și care sunt consecințele privind dezvoltarea județului Sibiu?
Cum să fim lipsiți de prezența în administrația publică centrală, când Sibiul a dat președintele statului și ar trebui să fim mândri de acest lucru, să-i fim un partener real și un suport electoral stabil, așa cum ar fi normal? Nu zic că am avut o abundență de factori prezenți și determinanți în administrația publică centrală, dar pe palierele secundare avem și am avut. Cât au reușit să își aducă aportul instituțional la rezolvarea problemelelor sau la dezvoltarea județului, asta rămâne în analiza fiecăruia dintre cetățeni. Prezența parlamentarilor în Parlament și prin pârghiile instituționale avute la dispoziție poate aduce un plus de valoare în județ pe plan de dezvoltare al sistemului de sănătate, economic, educațional, cultural și în alte domenii vitale.
Care sunt cele mai grave probleme administrative din județ, la nivel de comune, și cum vedeți noua lege a salarizării?
Problemele comunităților din județul Sibiu sunt foarte serios administrate de primarii comunelor. Nu în toate situațiile aceștia găsesc toate soluțiile în rezolvarea lor, problema primordială fiind banii pentru susținerea investițiilor și, uneori, probleme sociale. Cunosc o problemă pe care vreau să o semnalez și pe care am suținut-o instituțional a fi rezolvată și mă refer la susținerea servicilor de urgență a SMURD-ului din centrele zonale. Sunt primării care nu pot susține această activitate și rămâne o povară pe orașele care sunt centre, chiar dacă beneficiarii sunt toți cetățenii arondați acestor centre zonale. Îmi doresc ca și Consiliul Județean să aibă aplecare față de această problemă și, dacă este posibil, prin rectificare să fie prioritar alocate sume pentru primăriile care se confruntă cu aceste lipsuri. Totodată, programul anual de reabilitare și modernizare a drumurilor județene sperăm să aibă prioritar nevoia reală și importanța dată de fluența circulației pe aceste sectoare de drum, potențialul turistic și posibilitățile de transport al muncitorilor către zonele industriale. Spitalul Județean este o nevoie reală pentru cetățenii din zonele rurale ale județului Sibiu. În aceste condiții, sperăm ca Consiliul Județean să reușească implementarea programului județean în acest domeniu. Legea salarizării este binevenită pentru administrațiile publice locale, chiar dacă nu este așa cum am fi dorit și care, uneori, a creat tensiuni și aproape disfuncționalități. S-a creat totuși un sistem de echilibru și echitate, dar este o poartă reală de atracție către administrațiile publice locale cu grad ridicat de clasificare sau către primăriile orașelor. Sperăm că această lege să aibă sustenabilitate și să fie aplicată real și echitabil în toate domeniile din sistemul public. Ne dorim în mod special ca, și la nivelul politicilor publice pentru susținerea mediului privat, Guvernul să găsească toate soluțiile corecte pentru a crea un sistem salarial sustenabil, echitabil și care să deschidă apetitul pentru o migrare din sectorul public în cel privat și nu invers.
Sibiul va găzdui în 2019 Adunarea Generală a unităților administrative din țară. Din ce motive a fost ales Sibiul și ce reprezintă acest lucru pentru județul Sibiu?
A fost primul obiectiv major al filialei pe care l-am reușit. Am vrut să punem Sibiul pe harta țării în calitate de organizator al acestui eveniment administrativ foarte important. Faptul că Sibiul găzduiește în 2019 Capitala Gastronomică Europeană nu face decât să credem că am fost foarte inspirați și sperăam să reușim să dovedim tuturor adiministraților publice locale prezente, atât din România, cât și din Republica Moldova, că Sibiul merită titlul destinațiilor de excelență conferite și să devină mult mai atractiv turistic. Pentru noi este o mare responsabilitate, dar am toată convingerea că, împreună cu colegii primari, vom reuși să atingem standardul de bune gazde.
Ce părere aveți despre punerea în practică a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Sibiu?
Sunt destul de multe probleme în implementarea actestui proiect, sunt multe deficiențe moștenite din procedurile de întocmire a strategiei și de stabilire a indicatorilor. Vor fi multe de clarificat și de rezolvat ca acest proiect important pentru județul Sibiu să își atingă țintele, dar să se și încadreaze în indicatori de colectare asumați de România. Este și o problemă de adaptabilitate în mod special pe zona rurală privind colectarea selectivă pe patru componente. Trebuie să se intervină dacă Autoritatea de Management va permite creșterea condițiilor pentru depozitare la nivel de gospodărie și prin acest lucru să fie atinse minimul de indicatori stabiliți pentru eficientizarea activității din stațiile de sortare. Necesitatea unei stații de sortare mecano-bilogică pentru județ este o prioritate și sper că în cadrul ministerului de resort să găsim înțelegere asupra necesității acestui obiectiv.
Cum se va implica asociația în proiectul Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană 2019?
Fiecare comunitate trebuie să aibă un aport propriu în acest măreț proiect. Cunoaștem că produsul tradițional provine din zona rurală, iar satul românesc este un promotor al produselor gastronomice care, așezate direct în cadrul programelor și al activităților organizate, să devină bucătăriile plăcute și mult dorite de vizitatori. Vom încerca să creionăm un proiect județean pentru zona rurală și fiecare zonă etno-folclorică a județului să participe activ la acest proiect.
Întâlnire de lucru a primarului Astrid Fodor cu omologii ei din viitoarea zonă metropolitană
În ce stadiu se află proiectul zonei metropolitane Sibiu și care sunt șansele ca el să devină realitate în următorii 5 ani?
În stadiul discuțiilor de intenție. Pasul făcut de d-na primar al municipiului Sibiu a fost salutar, dar este nevoie de un parcurs mai curajos. Deschiderea pe care au manifestat-o primarii vizați trebuie să fie combustibil care să alimenteze motorul de transport în vederea atingerii acestui deziderat. Dezvoltarea serviciilor publice de interes zonal este benefică pentru toate comunitățile și aș face referire la transportul în comun, care poate rezolva multe din problemele serioase cu care se confruntă zona în acest moment. Lipsa unui plan zonal de dezvoltare și armonizare urbanistică care să vizeze zonele rămase în urma dezvoltărilor imobilare poate să conducă spre neputința de a mai putea rezolva aceste probleme legate în mod prioritar de transport. Sunt multe de discutat pe baza acestui proiect, sperăm ca intenția să devină materializată prin creionarea arealului zonei metropolitane și de a face ca unitățile administrative implicate să realizeze forma juridică de asociere. Fac precizarea că este de reținut că niciuna din administrațiile publice locale partenere nu își pierde autonomia sau personalitatea juridică, ci doar devin parteneri și beneficari ai serviciilor publice zonale.
Care ar fi, în opinia dvs., obiectivul nr. 1 al județului Sibiu?
Obiectivul comunelor din județul Sibiu este: armonizarea factorilor din administrația publică rurală, aplicarea politicilor publice în forma asociativă și integrată, eficientizarea funcționării administrației publice locale, dezvoltare integrată a fiecărei comunități și a asigura condiții ridicate de viață în zona rurală, menținând în acest fel trendul de creștere al potențialului de dezvoltare; identificare a satului românesc ca parte din tezaurul național al acestui popor, de creștere a valorilor spirituale și nu numai, de promovare a tinerilor din mediul rural în toate domeniile de activitate, inclusiv al agriculturii și zootehniei și, în final, dezvoltarea agroturismului și creșterea producției și valorificarea produselor eco-tradiționale.
Al județului, în opinia mea, este ca la sfârșitul fiecărei zile, factorii responsabili de administrarea județului să constate că au avut aport pe un domeniu vital și să se bucure de un grad de dezvoltare și prosperitate în progres și nu regres, să constate că, prin aplicarea politicilor publice stabilite, fiecare domeniu vital are un grad ridicat al calității serviciilor.
Cosmin PAL
