Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de când Adunarea Generală a Sașilor a hotărât, la 8 ianuarie 1919, la Mediaș, adeziunea la România, FDGR organizează mâine, 19 ianuarie, un simpozion, în cooperare cu Fundația „Hanns Seidel“ și Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, în sala festivă a acestei școli.
Șase istorici vor vorbi despre contextul istoric și politic, precum și despre Declarația de Adeziune a sașilor, se vor lansa două cărți dedicate temei și va fi prezentat proiectul „Etnicii germani. 100 de destine în secolul românesc“, al Fundației „Michael Schmidt“.
Simpozionul va începe la ora 10, cu cuvintele de salut adresate celor prezenți de către dr. Paul-Jürgen Porr, președintele FDGR, ES Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România, și Daniel Seiberling, reprezentantul Fundației „Hanns Seidel“.
Comunicări vor prezenta: Helmuth J. Knall (Liceul „St. L. Roth“), dr. Rudolf Gräf (prorector Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca/Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu), dr. Vasile Ciobanu și dr. Alexandru Nicolaescu (ambii de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu), dr. Konrad Gündisch (Centrul Cultural Săsesc „Schloss Horneck“, Gundelsheim) și Thomas Șindilariu (Arhiva Honterus, Brașov).
În 8 ianuarie 1919, în sala festivă a Liceului „Stephan Ludwig Roth“ din Mediaş, pe vremea aceea numit Liceul Evanghelic, s-au întâlnit Comitetul Central Săsesc lărgit şi Consiliul Naţional German Săsesc din Transilvania, ambele constituite în Adunare Naţională Săsească. Scopul adunării era de a adera la Marea Unire. Aşa cum reiese din arhivele vremii, Mediaşul s-a achitat bine de sarcina organizatorică, la care şi-a adus aportul şi localnicul Rudolf Brandsch, fost elev al Liceului Evanghelic, deputat în Parlamentul de la Budapesta. În preambulul întâlnirii, ziarul local „Mediascher Zeitung“, pe lângă urările de bun sosit adresate participanţilor, a publicat şi o analiză profundă asupra momentului politic, analiză semnată de Michael Ambrosi sen., care vorbea de însemnătatea deciziei saşilor. Potrivit datelor istorice, s-au întâlnit 138 de delegaţi, la care s-au adăugat şi câţiva medieşeni.
„Au fost dezbateri aprinse, iar şedinţa a durat aproape opt ore. Au luat cuvântul mai multe persoane, printre care şi Rudolf Brandsch. A fost chiar şi o contrapropunere la aceea de recunoaştere şi aderarea la Marea Unire, făcută de avocatul Friedrich Ipsen, din Mediaş. Acesta a propus ca adunarea să pronunţe fie rămânerea la Ungaria, fie o Transilvanie cantonală, după modelul Elveţiei. În cele din urmă, textul declaraţiei saşilor de recunoaştere a Unirii a fost adoptat în unanimitate”, amintește profesorul Knall.
Seara, pe la ora 19, s-a terminat şedinţa şi a fost distribuit un manifest cu acea proclamaţie către poporul sas. După ore întregi de dezbateri, se hotărâse aderarea la Marea Unire. Manifestul „Către poporul nostru“ a fost preluat şi tipărit de ziarul local „Mediascher Wochenblatt“, fiind distribuit participanţilor. „Poporul săsesc din Transilvania se pronunţă, conform principiilor de autodeterminare, pentru unirea Transilvaniei cu România. Salută poporul român şi îl felicită pentru îndeplinirea idealurilor sale naţionale. Poporul săsesc ia act nu numai de un proces istoric de importanţă mondială, ci şi de dreptul legitim al poporului român pentru unire şi formarea unui stat”, spunea proclamaţia de la Mediaş, care sublinia şi faptul că „pe deplin conştient poporul săsesc se consideră, de acum înainte, ca parte a statului român; el consideră pe fiii şi fiicele sale ca cetăţeni ai acestui stat”.
Mihai COLIBABA, Milu OLTEAN
