„Je suis Charlie“ şi „Je suis Charlie et Ahmed“ sunt două dintre mesajele de solidaritate postate de artistul de Dan Perjovschi pe zidul Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, un altfel de ziar, denumit „Ziarul Orizontal“.
Cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate pentru lucrările sale, Dan Perjovschi se autodefineşte ca fiind altceva decât un caricaturist, mai mult decât un gazetar, ci un artist-ziarist care exprimă cu creionul diferite idei şi provocări. El se gândise iniţial să posteze pe zid numai mesajul „Je suis Charlie“, acel prim mesaj de solidaritate cu victimele de la Paris.
Victima, musulman
„După şocul iniţial, mi s-a părut absolut obligatoriu să te solidarizezi cu formula «Je suis Charlie». Lumea a dezvoltat-o, eu numai m-am uitat. Eu nu intru în realitate, doar mă uit la ea, mă uit din toate direcţiile. (…) Mi s-a părut că trebuie un tip de solidaritate, dar tendinţa presei, în general, cum e şi la noi, se vorbea doar de cei patru oameni mai faimoşi, redactori. Însă, au murit 12, inclusiv acest Ahmed. Într-un fel mi se pare, nici nu ştiu dacă pot să articulez în felul acesta, una din cele mai relevante victime, tocmai pentru că era musulman. Şi era pus acolo tocmai să păzească libertatea de expresie“, explică pentru AGERPRES Dan Perjovschi prima sa postare.
A urmat „Je suis Charlie et Ahmed“
Artistului i s-a părut „o întâmplare extraordinar de relevantă“ faptul că unul din poliţiştii ucişi era chiar musulman şi fusese pus să păzească libertatea de exprimare. „De asta «Je suis Charlie et Ahmed». Mi s-a părut într-un fel o nouă metaforă, la o întâmplare extraordinar de relevantă faptul că poliţistul mort era musulman. Asta pune lucrurile într-o lumină diferită, decât cea extrem de simplistă în care Occidentul se luptă cu Islamul. Prima dată mă gândeam că eşti solidar cu victimele. După aceea, vin întrebările, chiar şi cu libertatea de expresie: Până unde? Până când? Între timp lucrurile au evoluat, pentru că a apărut «Je suis pas Charlie», oameni care nu vor să se identifice cu libertatea de expresie făcută în felul acela şi unii dintre ei destul de agresivi. Mi se pare că aici e o greşeală de judecată, că în continuare solidaritatea nu ţine cu neapărat stilul caricaturistului, ci cu ideea de libertate de expresie, cu nişte victime, e cu Franţa, cu Occidentul, cu civilizaţia. Asta nu înseamnă că atunci când faci această solidaritate, îi excluzi pe restul“, crede Perjovschi.
Starea de fapt
Cât ştie, însă, lumea de pe stradă, aceia care aşteaptă autobuzul şi trec zilnic pe lângă acest zid cu mesaje inedit din Sibiu, unic în România, şi cât află oamenii din presă despre tragedia din Franţa? „Lumea cunoaşte extrem de fragmentar şi minimalist, strada confundă totul, află numai din ştiri de presă. Dacă îţi arată de 30 de ori oameni cu cagule şi îţi zic că sunt din Turcia, o să crezi că toţi turcii sunt nu ştiu cum. Nu e aşa. Eu zic că sunt foarte complicate, complexe lucrurile“, a răspuns Dan Perjovschi.
Noroc cu Facebook
Când a postat mesajele de solidaritate, când a făcut desenele, mai ales cel în care apare locul tragediei, Parisul şi o mitralieră îndreptată spre un creion, Dan Perjovschi nu a chemat presa. Totul s-a aflat de pe pagina de Facebook a artistului, care ulterior a postat totul în „ziarul“ său inedit. „Imediat după ce au avut loc evenimentele, am făcut nişte desene pe Facebook. Eu nu sunt caricaturist, eu sunt un artist care foloseşte un limbaj aproape de caricatură, mă simt solidar cu ideea de ziarist. Orice caricaturist bun e ca un editorialist, e un mini editorial desenat. Şi aşa mă identific eu cu oamenii aceştia din presă. Presa mie îmi place foarte mult. De câte ori sunt la Sibiu, «updatez» zidul acesta, care pentru mine e un fel de ziar. Pictez peste ştiri mai vechi şi ele se duc în zid şi adaug unele noi. E a zecea oară când mai adaug ceva. Mi s-a părut normal că eu discut prin desene despre solidaritate de breaslă, atunci o fac şi pe ziarul meu“, a explicat artistul.
Diferența
Dan Perjovschi nu desenează şi nu lansează mesaje la fel ca cei de la „Charlie Hebdo“. Recunoaşte acest lucru. Ce îl diferenţiază de ceilalţi este faptul că desenele de la Sibiu „nu încearcă să stârnească scandal“. „Tipul de expresie pe care îl face «Charlie Hebdo» nu e al meu. Eu nu fac desene blasfemice, umilitoare. Încerc să nu stârnesc scandal prin desenele mele, ci să stârnesc un fel de discuţie intelectuală. Ce fac eu e empatic. Eu nu vreau să îţi spun ţie «Eşti prost!», eu vreau să îţi spun «Uite care e situaţia!». E o diferenţă între cum gândesc eu, cum gândeşti tu şi poate nici eu nu am dreptate tot timpul, nu?!“, crede Dan Perjovschi.
Un ziar intelectual
„Ziarul Orizontal“ de pe zidul din Sibiu este scris şi de „grafferi“. Proprietarul „ziarului“ acceptă mesaje, desene, dialog, însă nu „vulgarităţi, rasisme şi tâmpenii“. „De adăugat s-a mai adăugat. Eu sunt impresionat de Sibiu. Grafferii, tinerii au respectat locul acesta. Au fost nişte adăugiri, unele mi-au plăcut, unele le-am lăsat. Zidul meu e cu conţinut. Cineva a adăugat un «tag» pe zid. I-am scris că nu mi-a plăcut, ziarul meu e cu conţinut. Dacă tot vrei să îmi spui ceva zi-mi o istorie. După câteva zile, omul acela mi-a scris: «Tag, tag, tag». Au mai fost lucruri de genul acesta. Eu nu încurajez lumea să facă adăugiri acolo, dar unele lucruri le accept. Unele nu, dacă sunt rasisme, vulgarităţi, tâmpenii, le şterg imediat sau chestii proaste. Acolo e un ziar intelectual“, explică artistul conţinutul „Ziarului Orizontal“ din Sibiu.
Moment de cotitură
În opinia sa, după tragedia de la Paris, „cei care ilustrează sau scriu se vor gândi de două ori înainte de a o face“. „În prima fază va exista un tip de solidaritate care e mai radical, care va fi mai abrupt în critică şi duritate faţă de Islam. Din păcate se ia cazul «Charlie Hebdo» doar în privinţa Islamului, ori el a fost la fel de neiertător cu catolicismul, cu toată lumea. După aceea este posibil ca din cauza acestei tragedii, cei care ilustrează sau scriu să se gândească de două ori înainte de a o face. Este posibil asta. Eu sunt genul de artist care insist pe responsabilitate. Lumea imediat mă întreabă, dar asta nu e autocenzură, de parcă autocenzura e ceva greşit. Noi, cu toţii, ne purtăm cenzurându-ne, pentru că altfel ne-am da pălmi, ne-am scuipa unii pe alţii. Eu nu o văd ca pe o cenzură, ci ca pe o responsabilitate. Ideea de a respecta alte culturi, de a folosi limba, fără să jigneşti, mi se pare foarte mişto. (…) Trebuie să avem grijă“, spune Dan Perjovschi.
Despre minorități
Artistul susţine ideea că trebuie să înţelegem minorităţile. „Înţeleg foarte bine ce înseamnă celălalt şi minoritatea. Când zice «Le-am dat drepturi să spună», imediat zic «Dar tu cine eşti să dai drepturi?», «Tu nu eşti Dumnezeu!». Nu poţi să creezi punţi de legătură, decât dacă faci un efort. Şi cine să creeze, dacă nu majoritatea. Eu insist pe responsabilitate, dar pot să înţeleg ca şi creator, că trebuie să existe în societăţile noastre, bazate pe libertate, zone care poate mie nu îmi convin, dar care trebuie să existe. Tipul acela de discurs care ia în răspăr religii poate e bun. Pentru că eu îmi doresc o societate laică. Şi atunci un bufon, un nebun, care să ia în râs toată ierarhia bisericească, e binevenit“, adaugă Perjovschi.
Oricine poate trage cu arma
Şi, totuşi, „ianuarie 2015 Franţa“ marchează un moment care nu va fi uitat. „Până la urmă e ca un turnesol. Se va vedea ce fel de societate avem. O societate deschisă, ca asta democratică, occidentală, e foarte greu de păstrat. E foarte vulnerabilă. Poţi lovi oriunde. De fapt, ce s-a întâmplat cu «Charlie Hebdo» e un eşec al unor politici de integrare. Nimeni nu spune că sunt uşoare. Vezi la noi că suntem de mii de ani pe acest pământ şi încă ne certăm. Noi nu învăţăm cultura. Nu ştim care sunt eroii culturii romilor, eroii germanilor, nu ştim cultura maghiară de aici. E foarte greu, e foarte delicat. E un eşec al unui tip de politici sociale din Franţa, care «ghetoizează» o anumită etnie şi de unde se recrutează oameni. Oamenii aceia nu sunt nişte curajoşi că au tras cu Kalaşnikovul. Oricine poate trage cu arma în altcineva înarmat cu creioane. Asta nu e curaj! Nu e ceva eroic, e ceva extrem de jos şi laş“, a comentat Dan Perjovschi. Potrivit acestuia, ar trebui să se ştie că există în România o populaţie musulmană în Dobrogea, „cu care nu am avut nicio problemă“.
Forța creionului
Artistul care a postat, printre altele, mesaje referitoare la Campionatul Mondial de Fotbal, la alegeri, la criza din Ucraina, la alegerea lui Iohannis crede că se pot schimba multe lucruri datorită creionului. „Experienţa m-a învăţat şi ştiu şi de la alţi colegi, de la profesori universitari, prin lume, în SUA, cum vorbeşti unui amfiteatru plin cu 150 de oameni şi nu ştii cui de acolo îi schimbi viaţa, face un «click» în capul cuiva. E acelaşi lucru şi aici, cu peretele şi în alte părţi unde lucrez, nu ştiu cui face «click». (…) Încerc să răspund realităţii şi să depozitez ce se întâmplă. (…) Încerc să fixez anumite subiecte relevante, încerc să le fixez cu un anume tip de umor. Nu e umorul clasic, e un pic mai intelectual“, susţine Perjovschi.
Actualizat non-stop
Pentru artistul şi jurnalistul Dan Perjovschi, „Ziarul Orizontal“ de la Sibiu e cel mai lung proiect al său, îl face continuu de cinci ani. „Ce fac aici e şi un fel de «statement» (declaraţie, afirmaţie – n.r.). Expun mult în toată lumea, în locuri prestigioase. Tot ce am expus în locurile alea, la vârf, e aici pe zid. 24 din 24 de ore. E un fel de cadou“, a precizat Perjovschi. Zidul caricaturii şi a mesajelor politice publice de la Sibiu e un zid al toleranţei, al libertăţii de expresie. Face parte din tot ceea ce simbolizează întâlnirea culturii şi a culturilor, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“, unde are loc anual cel mai mare festival al artelor spectacolelor din România, al treilea ca importanţă din Europa. Zidul cu caricaturi de la Sibiu e un ziar actualizat non-stop. E mai mult decât zidul din Bucureşti, unde anual are loc întâlnirea grafferilor la Festivalul „Street Delivery“ şi, categoric, ceva cultural, intelectual, cu umor şi nu controversat ca celebrul zid de la Baia Mare, construit să despartă romii de români.
Unic în peisajul local
Mesajele şi desenele lui Dan Perjovschi au impresionat, de altfel, oameni de pe câteva continente. „Teatrul Naţional «Radu Stanca“ Sibiu propune un proiect unic în practica artistului Dan Perjovschi, dar şi în România. Începând cu 2011 zidul exterior al Teatrului Naţional din Sibiu a fost transformat într-o platformă de arte vizuale. Ziarul Orizontal este o platformă de artă urbană ce face o cronică vie a locuitorilor din oraş prin intervenţii site-specific cu desene de tip comentariu social. Zidul de lângă Teatrul Naţional din Sibiu devine o colecţie nemuzeală ce formează noua poezie urbană. Dan Perjovschi este unul dintre cei mai apreciaţi artişti vizuali români pe plan internaţional, iar expoziţiile sale sunt adevărate spectacole. După ce expoziţiile sale au impresionat iubitorii de artă vizuală din centre culturale precum Bruxelles, Eindhoven, Helsinki, Koln, Londra, Liverpool, New York, Paris, Sevilla sau Sidney, Festivalul Internaţional de Teatru va găzdui o expoziţie-eveniment a marelui artist sibian, în cadrul ediţiei din acest an“, a precizat pentru AGERPRES, specialistul în PR Adrian Tibu, reprezentant al teatrului sibian. Artistul şi jurnalistul Dan Perjovschi este convins că umorul rămâne o armă bună şi după evenimentele de la Paris.
Dan PERJOVSCHI | artist vizual
„Sunt lucruri care nu pot fi depăşite decât cu umor. Cu umor şi prin umor. Trebuie să creăm spaţii de dezbatere, de înţelegere.“
AGERPRES
