Se împlinesc 33 de ani de la Revoluția din 1989 de la Sibiu! Orașul de pe malurile Cibinului abia dacă mai poartă urmele mișcărilor de stradă în care au pierit 99 de oameni și alte sute au fost răniți. Cicatricile profunde au rămas doar pe corpurile și în sufletele celor care au luptat în acele zile, la fel și în inimile celor care au pierdut atunci oameni dragi. De Revoluția din ‘89 mai amintesc doar monumentele ridicate în cinstea eroilor de atunci și urmele de gloanțe de pe câteva clădiri care, după 33 de ani, au rămas nereparate.
Amintirea
Ce a rămas în Sibiu de la Revoluția din 1989? Multe întrebări fără răspuns, durere, frustrare și, după 33 de ani, uitare. Sibiul a fost unul dintre orașele martir ale Revoluției din decembrie 89, un oraș în care zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au luptat pentru libertate. Dintre cei care au trăit acele vremuri și au fost acolo, majoritatea sunt acum dezamăgiți și resemnați. Mircea Bucur, unul dintre cei mai cunoscuți revoluționari din Sibiu vorbește despre ultimele relicve ale revoluției din 89. ”Despre Revoluție? S-au scris atâtea, s-a vorbit atâta…și chiar nu știu ce a mai rămas. Acum, cei care nu au participat atunci la evenimente se dau mari revoluționari, iar cei care au luptat sunt marginalizați”, spune revoluționarul, resemnat.
Idealuri spulberate
Tot el continuă pe același ton. ”În Sibiu au ieșit atunci în stradă zeci de mii de oameni. Platoul din fața Casei de Cultură era neîncăpător când părintele Streza, de pe copertina clădirii, a rostit o rugăciune pentru victimele din Timișoara. Toată suflarea era în genunchi. Toți acei oameni, la fel ca cei care și-au pierdut viața, aveau niște idealuri pentru care am luptat. Ori, acele idealuri s-au pierdut. Ceea ce noi ne-am dorit la Revoluție, nu mai prea există la ora actuală.
Cred că mai avem doar puțină libertate. Demnitatea românilor e călcată în picioare! Democrația…e una mai specială, în care fiecare face ce vrea și mereu unii privilegiați au dreptul de a face orice”, remarcă Bucur.
Ultimii supraviețuitori
”Așa cum s-au piedut, în mare acele idealuri pentru care am luptat, așa s-au dus și mare parte dintre cei care au fost atunci în stradă. De exemplu, din cadrul asociației pe care am condus-o până acum câteva luni, <<Sibiu Decembrie ‘89>>, din circa 200 de membri, am mai rămas jumătate. Pe unul dintre colegi l-am condus pe ultimul drum chiar în această săptămână. Oamenii de atunci se duc, și odată cu ei pier și idealurile și amintirea acelor evenimente.
Cu tristețe în suflet vă spun că tinerii din ziua de azi au auzit doar tangențial despre Revoluția de la Sibiu…cei care au auzit. În școală nu se mai prea învață acea parte a istoriei. Așa cum nu se mai prea învață, de fapt, istoria românilor.”, conchide, cu tristețe Mircea Bucur.
Ultimele urme ale gloanțelor revoluției
Chiar dacă oamenii par să aibă tendința de a uita, mai există în Sibiu locuri care amintesc de tragicele evenimente din ‘89. Mai există câteva clădiri ce poartă încă urmele gloanțelor care, din păcate, nu au ratat de fiecare dată ținta.
Am mers pe urmele Revoluței și am mai găsit, în zonele fierbinți din timpul evenimentelor din 1989 de la Sibiu, acolo unde s-au tras mii de focuri de armă, clădiri care încă mai poartă amprenta luptelor de atunci.
Lângă Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” (AFT) din Sibiu, pe strada Ștefan cel Mare, mai există, la numărul 17, o clădire ciuruită de gloanțele revoluției. Proprietarii nu s-au îndurat să o repare. Acolo s-a tras din UM 01512, actuala AFT. Câteva case mai înainte, mai este o clădire pe care se văd urmele de gloanțe acoperite.
Pe blocurile și casele din jurul unităților militare
Aceleași urme de gloanțe le mai poartă și blocurile din spatele Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu. Acolo s-a tras din clădirea miliției. Deși imobilele au fost reabilitate, pe alocuri, mai există porțiuni unde se văd urmele gloanțelor.
Aceleași urme de proiectile se sunt clar vizibile pe o parte din blocul nr. 18A de pe B-dul Vasile Milea. Acea porțiune a fost ciuruită de zeci, sute de gloanțe.
În altă parte a orașului, pe Calea Poplăcii, lângă unitatea de artilerie, am găsit două clădiri pe care încă mai sunt vizibile urmele tragicelor evenmente din ‘89. Clădirile de la numerele 10-12 și 14 încă mai au de povestit istorii și tragedii care s-au consumat aici în decembrie ’89.
Monumente în cinstea celor căzuți în ’89
Autoritățile și diferitele asociații ale revoluționarilor au încercat să facă tot posibilul pentru apăstra în memoria colectivă eroismul sibienilor care și-au dat viața pentru libertate în decembrie 1989. Așa au fost înălțate monumente ale eroilor în fața Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu, peste drum, în fața Academiei Forțelor Terestre sau în Cimitirul Municipal. De asemenea a fost înălțată și troița din fața Casei de Cultură a Sindicatelor, acum Centrul Cultural ”Ion Besoiu”, acolo unde în momentele fierbinți din 89 s-au adunat zeci de mii de oameni. În Piața Mare, unde a căzut prima victimă a revoluției, Ioan Mititelu, care a murit cu cartela de pâine în mână, a fost amplasată o placă comemorativă.
22 decembrie – 33 de ani de la revoluția din 89. Manifestări boicotate
„Asociația Urmașilor Martiri” și „Asociația Răniților Revoluției din 1989-Sibiu” au anunțat printr-un comunicat de presă că vor boicota manifestările din 22 decembrie care vor marca împlinirea a 33 de ani de la Revoluția din 1989.
Cele două asociații au anunțat că protestul va avea loc la Monumentul Eroilor Revoluției din fața Centrului Cultural „Ion Besoiu” și la Monumentul Eroilor Revoluției din Cimitirul Municipal.
Membrii celor două asociații au anunțat că nu vor lăsa autoritățile locale să își desfășoare ceremoniile de depunere de coroane de flori la cele două monumente ale eroilor.
Gestul lor este motivat de faptul că astăzi, la 33 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Legea recunoștiinței pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, Legea 341/2004, nu este aplicată.
„În urma cu 33 ani, mii de români au ieșit în stradă pentru a înlătura un regim totalitar, fiind întâmpinați de transportoare blindate, auto blindate, tancuri și gloanțe, mulți dintre ei fiind omorâți sau răniți, alții fiind reținuți și torturați până la moarte. Urmașii celor uciși cu sânge rece în acel decembrie 1989, faptul că în ultimii 12 ani instituțiile statului român au decis ca Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Legea 341/2004 să fie interpretată în sensul NEaplicării ei. (…)
Cerem instituțiilor abilitate ale statului român sprijinul clar pentru aflarea tuturor criminalilor din Decembrie 1989 și pedepsirea acestora, pentru ca cei uciși să se poată odihni în pace”, au transmis reprezentanții celor două asociații.
