Ȋn ultima perioadă de timp, autobuzele domină sistemele de transport public urban, în majoritatea oraşelor moderne, datorită eficienţei și adaptabilităţii, precum și ca răspuns la modificarea cerințelor călătorilor.
Lumea modernă urmăreşte să asigure desfăşurarea circulaţiei pe drumurile publice în condiţii de siguranţă. Siguranţa rutieră joacă un rol tot mai mare în toate comunităţile. Poliţia o defineşte ca fiind “totalitatea acţiunilor şi măsurilor destinate îmbunătăţirii comportamentului uman, vehiculelor şi infrastructurii rutiere, care să conducă la circulaţia în condiţii de securitate a tuturor categoriilor de utilizatori ai drumurilor publice, prin reducerea riscului implicării în accidente rutiere şi diminuarea consecinţelor acestora.”
Tursib, execută activitatea de transport public în Sibiu utilizând actualmente o flotă formată din 111 autobuze, care parcurg zilnic peste 17600 km şi transportă în medie peste 109000 călători pe zi. Planul de transport este organizat pe 23 de trasee, acoperind o suprafață de 121 kmp.
Spre deosebire de alte oraşe mai mari, Sibiul are particularitatea de a fi un oraş vechi, de a cărui infrastructură aparte trebuie întotdeauna să ţinem seama atunci când aducem în discuţie transportul în comun. Ȋn acest context, există zone şi situaţii punctuale, care determină un număr mai mare de incidente în trafic.
Unul dintre aceste cazuri ar fi sensul giratoriu. Circulaţia autobuzelor, mai ales a autobuzelor articulate în sensurile giratorii este, indiferent de trafic, mai anevoioasă decât a unui autoturism. Capacitatea autobuzului şi greutatea lui îl face mult mai greu manevrabil comparativ cu o maşină mică. Şoferii acestor autobuze, pe lângă atenţia necesară oricărui conducător auto, au de asemenea şi răspunderea călătorilor pe care îi transportă. Există însă numeroase cazuri, când ceilalţi participanţi la trafic nu par a înţelege situaţia aparte a autobuzelor.
Ne-am confruntat, mai ales în ultimul timp, cu numeroase incidente care au loc în sensurile giratorii. Ȋn codul rutier, doar două articole fac referire la intersecţia cu sens giratoriu şi anume articolul 55, respectiv articolul 57 aliniatul 4. Primul dintre ele prevede faptul că “sensul giratoriu este o intersecţie dirijată”, iar cel de-al doilea “în intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să patrundă în intersecţie”. Poate şi din cauza ambiguităţii legii, mulţi şoferi nu cunosc în totalitate regulile de circulaţie într-un sens giratoriu.
Prima problemă care apare la o intersecţie cu sens giratoriu, este aceea a încadrării corecte pe banda de mers. Aşadar, dacă vorbim de un sens giratoriu cu două benzi de circulaţie, în acest caz cei care doresc să vireze pe prima stradă la dreapta sau să meargă în faţă, au obligaţia de a se încadra pe prima bandă (cea din dreapta). Cei care doresc să meargă înainte, la stânga sau să se întoarcă pe sensul invers de mers, trebuie să se încadreze pe banda a doua (cea din stânga). Imaginea de mai jos este reprezentativă în acest sens.
Legislaţia rutieră prevede faptul că întotdeauna vehiculele aflate în sensul giratoriu au prioritate faţă de cele care urmează să intre în sens. Aceeaşi legislaţie nu prevede însă norme clare de semnalizare la schimbarea sensului de mers în sensul giraturiu. Aşa încât, în sensul giratoriu se va semnaliza la fel ca în orice altă intersecţie sau situaţie. Ȋn acest fel toţi ceilalţi participanţi la trafic vor cunoaşte direcţia pe care doriţi să circulaţi şi astfel se pot evita posibile accidente.
O altă problemă majoră este schimbarea benzii de circulaţie în sensul giratoriu, care ar trebui să se facă la fel ca în toate celelalte cazuri şi anume cu semnalizare, asigurare şi dacă este cazul cu acordarea de prioritate celor care circulă pe banda pe care dorim să intrăm.
Spre exemplu, în imaginea de mai sus, autoturismul care schimbă direcţia de mers cu intenţia de a părăsi sensul giratoriu (cel albastru), este cel care trebuie să îi acorde prioritate celui de pe exterior, la schimbarea benzii de mers. Dacă ne imaginăm că în acest caz în locul autoturismului roşu ar fi un autobuz, iar cealaltă maşina i-ar tăia acestuia calea, sunt două posibile rezultate: fie o coliziune între cele două, fie autobuzul, cel mai probabil, ar fi nevoit să frânzeze brusc pentru a putea evita impactul. Frânarea bruscă duce automat la posibile accidentări ale călătorilor din autobuz. La fel se întamplă şi în cazul în care un autoturism intră cu viteză în sensul giratoriu, gândindu-se că este mai rapid decât autobuzul şi poate să intre in faţa lui. Autobuzul de asemenea trebuie să frâneze brusc pentru a putea evita impactul.
Exemplificările de mai sus au scopul de a prezenta situaţia aparte cu care autobuzele se confruntă în trafic. Adresăm tuturor celorlalţi participanţi la trafic rugămintea de a înţelege implicaţiile pe care le au chiar şi cele mai mici incidente în trafic în primul rând asupra publicului nostru călător şi de a fi mai răbdători pe străzile Sibiului în preajma autobuzelor.
O altă situaţie dificilă în trafic pentru autobuze este la ieşirea din staţia de autobuz. De cele mai multe ori, autobuzele aşteaptă la ieşirea din staţii ca să treacă 3, 4, 5 maşini până când una dintre ele îi acordă prioritate. Acest lucru se întamplă în ciuda faptului că legea prevede următoarele: ”Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată lângă marginea părţii carosabile, trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane.” Acest lucru îngreunează şi circulaţia, dar şi respectarea timpilor pe traseu ai autobuzului.
De multe ori autobuzul semnalizează intenţia de a ieşi, chiar se pune în mişcare, dar un autoturism al cărui şofer se grăbeşte, refuză să îi acorde prioritate şi îl forţează să frâneze brusc.
Frânele bruşte ale autobuzelor de transport public, pun în pericol integritatea călătorilor, aşa cum am precizat mai sus. Un autobuz se deplasează cu o viteză medie de până la 20 km/oră, ceea ce înseamnă că dacă frânează, va parcurge 8.55 metri până la oprire. (Aceste date sunt preluate de pe site-ul Poliţiei Rutiere, la secţiunea “Educaţie rutieră”). Chiar dacă nu pare, frânarea în cazul autobuzelor, chiar şi la viteze foarte mici, determină un balans al caroseriei suficient de puternic pentru a-i face pe călătorii care nu sunt bine asiguraţi şi care nu se ţin de barele de susţinere să se accidenteze. La frânarea bruscă, pasagerii vor fi „împinşi” în faţă, datorită inerţiei. Fiecare forţare în trafic sau şicană a unei maşini mici în preajma unui autobuz poate deci să se soldeze în primul rând cu accidentări în rândul pasagerilor acestuia.
Am prezentat toate cele de mai sus, cu scopul de indica problemele sesizate de către noi şi cu care probabil fiecare dintre şoferii din Sibiu se confruntă. Să conduci un autobuz, zilnic, timp de opt ore, în traficul din oraş, având şi responsabilitatea călătorilor pe umeri, nu este o slujbă uşoară. Conducătorii Tursib sunt întotdeauna în alertă pentru că știu că un accident s-ar putea produce într-o clipă. Şoferul oricărei mașini parcate pe lângă care trec ar putea deschide uşa în cel mai nepotrivit moment; fiecare pieton ar putea alerga peste stradă în fața autobuzului și la fiecare intersecție, o mașină ar putea trece pe roșu pentru a dapăşi autobuzul prin intersecție. Ca urmare, acesta ar trebui să frâneze, iar călătorii ar putea fi puşi în pericol.
Uşor nu este nici să stai la coadă, în maşina proprie, minute în şir, pentru a putea să iţi rezolvi problemele zilnice.
Ne dorim însă ca prin faptul că noi toţi constientizăm problemele cu care toţi ne confruntăm atunci când ne întâlnim pe străzile oraşului, să ne facă mai amabili, flexibili şi mai înţelegători faţă de cei din jur. Convieţuirea nu este un lucru plăcut decât dacă noi ne dăm silinţa să o facem plăcută, iar lucrul acesta depinde de fiecare dintre noi.
