Problema buncărelor, sau a adăposturilor în caz de război a fost mediatizată în ultima perioadă, mai ales în contextul potențialului conflict armat dintre Rusia și Ucraina.
Președintele Asociației pentru înfrumusețarea Orașului Sibiu, arhitectul Tudor Șt. Popa, abordează în ultimul episod din ciclul Orașul (Orașul#12) problema buncărelor din Sibiu.
Sub titlul „ Am vizitat câteva buncăre nou construite în Sibiu”, arhitectul notează:
„ Legea este foarte clară: orice clădire nou construită, de peste 600 mp și prevăzută cu subsol, trebuie să aibă buncăr.
Așa ne spune legea de mult – la 15 iunie 2005 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 560 (legea 481/2004 – link) ce arată obligativitatea construirii de adăposturi pentru toate clădirile ce au o suprafață construită la sol mai mare de 150 mp și sunt prevăzute cu subsol, inclusiv clădirile de locuit. Ce s-a întâmplat? Evident că nimic.
Așa că în 2016, în loc să ceară respectarea legii, guvernanții au făcut-o mai permisivă și au aprobat Hotărârea de Guvern nr. 62 din 16 noiembrie 2016 ce vine cu modificări la legea 481/2004. Ce s-a întâmplat apoi? Tot nimic!
De ce în Sibiu sunt doar 46 de adăposturi?
Știm cu toții cât se construiește în oraș. Iar exemplul cel mai la îndemână este Calea Dumbrăvii unde în perioada 2016-2021 au fost eliberate 12 autorizații de construcție pentru clădiri cu cinci niveluri supraterane + subsol, deci cu siguranță toate sunt obligate să aibă câte un buncăr subteran.
Cu toate astea, pe Calea Dumbrăvii apar în listă doar două adăposturi neoperative (deci care nu respectă toate cerințele legale) și niciunul dintre acestea nu se află la subsolul clădirilor nou construite.
Ar fi interesant un răspuns al Primăriei Sibiu privitor la câte dintre clădirile autorizate în ultimii ani au prevăzut construcția de buncăre. Sunt absolut sigur că blocurile din cartiere, acolo unde există subsol, nu au așa ceva. Dar cum rămâne cu clădirile de birouri, hotelurile, centrele comerciale sau clădirile extinse ce întrunesc acum criteriile pentru a avea la subsol un buncăr?
Cum arată buncărele din Sibiu?
Pentru că nu era de ajuns că mai nimeni nu respectă de 17 ani legea, nici măcar cei ce investesc în construcția de buncăre nu sunt luați în evidență. Probabil singurele clădiri de pe Calea Dumbrăvii ce au fost construite cu buncăre, sunt cele realizate de Max Development la nr. 40 și nr. 71. Le-am vizitat pe ambele și am rămas impresionat când am descoperit că aceste spații sunt dotate inclusiv cu sistem de filtrare a aerului, pentru a face față unui atac chimic.
Cele două buncăre, aflate la subsolul clădirilor nr. 40 și nr. 71 de pe Calea Dumbrăvii, au accese atât din garajul subteran cât și direct din exterior. Ambele au inclusiv bazin de colectare a apei dar, din păcate, fără legătură directă cu buncărul. Ușile metalice prevăzute la accesele în buncăr sunt realizate astfel încât să aibă rezistența zidurilor exterioare de beton iar spațiile sunt suficient de mari pentru a adăposti poate chiar sute de oameni, respectând legea ce prevede 1 mp/persoană.
Un buncăr găsim și sub clădirea KeepCalling de pe Sos. Alba Iulia, la nr. 40, acesta regăsindu-se și în lista oficială a adăposturilor luate în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Și acest buncăr are două încăperi cu pereții de beton și uși metalice solide, inclusiv o poartă metalică de dimensiuni mari, pentru accesul direct din garaj a utilajelor sau armamentului de dimensiuni mai mari. Aici, ieșirea de siguranță se face direct înspre Șos. Alba Iulia, prin două trape aflate pe spațiul verde din fața clădirii, urcând pe o scară metalică” spune în postarea sa Tudor Șt. Popa.
