Indiferent de zonă, Paștele are multe obiceiuri și tradiții pentru creștini, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: Facebook Discover Bucovina
Românii respectă încă multe obiceiuri și tradiții de Paște. Printre cele mai importate sunt vopsitul ouălor și ciocnirea acestora în Ziua Mare a Învierii Domnului. Tradiția ortodoxă spune că ouăle de Paște se vopsesc în Joia Mare.
Semnificația ouălor roșii de Paște
Semnificația oului de Paște datează de acum mult timp în urmă, chiar înainte de nașterea lui Hristos, atunci când exista obiceiul de a oferi ouă, ele simbolizând echilibru, viață și reînnoire a naturii. Obiceiul are originea la chinezi, cu circa două mii de ani înainte de Hristos.
Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și încă este practicat de popoarele Europei și Asiei. În alte țări ale Europei, obiceiul aproape a dispărut, însă la români este unul practicat din ce în ce mai mult.
Există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paște și de ce ele au devenit simbolul sărbătoririi Invierii Domnului. Una dintre ele arată că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit.
Foto: Facebook Discover Bucovina
Culoarea roșie pe care o folosesc cei mai mulți creștini de Paște, reprezintă focul, dar și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce.
Românii folosesc în prezent coloranți pentru ouă și de alte culori, în afara de roșu, precum galben, albastru sau verde. Galbenul simbolizează lumina, fericirea și tinerețea, albastrul simbolizează sănătate și vitalitate, iar verdele simbolizează renașterea naturii și speranța.
Obiceiuri de încondeiat ouăle de Paște
Ornamentica ouălor este variată și cuprinde simboluri animale, vegetale, geometrice și religioase. Spre exemplu, linia dreaptă verticală trasată pe ou semnifică viața, linia dreaptă orizontală semnifică moartea, linia dublă dreaptă semnifică eternitatea. De asemenea, linia ușor ondulată trasată pe ou semnifică apa și purificarea, iar linia spirală semnifică timpul și eternitatea. Cele mai utilizate motive folosite la încondeierea ouălelor sunt crucea, crucea Paștelui, crucea nafurei și steaua, uneltele casnice și de câmp.
Foto: Facebook Discover Bucovina
În Transilvania și Banat, încondeierea se distinge printr-o mare varietate de modele. Țara Bârsei este cunoscută pentru desenul și compoziția ornamentală de o mare finețe.
În Muntenia și Oltenia, motivele ornamentale sunt naturale, cu mai puține culori.
În Bucovina, se folosesc cele mai multe simboluri geometrice pentru încondeierea ouălelor. Se folosesc linii drepte și curbate.
Ouă de Paște vopsite natural
Cu mult timp în urmă, înainte să existe coloranții chimici, bunicii noștri vopseau ouăle de Paște natural.
Pentru culoarea roșie se foloseau coji de măr dulce, de ceapă roșie, de prun sau zeamă de sfeclă roșie.
Pentru culoarea roz, bunicii foloseau sfeclă și coajă de ceapă roșie.
De asemenea, pentru a reuși să coloreze ouă cu albastru, se foloseau flori de violete, frunze de varză roșie sau mure.
Pentru culoarea verde se foloseau frunze de nuc, de mesteacăn, coajă de arin sau floarea soarelui.
Totodată, pentru a face ouăle de culoare galbenă, se foloseau coji de ceapă, coajă de lemn pădureț, coajă de păr și gălbenele și brândușe.
Erau oameni care vopseau ouăle și în negru, iar pentru a colora ouăle cu această culoare se foloseau coaja verde a nucilor și coaja și fructe de arin.
Cum se vopsesc ouăle natural?
Pentru cei care nu doresc să folosească vopseaua din comerţ, ouăle pot fi vopsite natural. Ouăle pot fi roşii dacă se folosesc coji de ceapă roşie. Cojile se fierb în apă, iar după ce apa scade se pot adăuga oţet şi ouă. Cei care îşi doresc ouă portocalii, pot folosi acelaşi amestec, dar trebuie să înlocuiască ceapa roşie, cu cea galbenă.
Ouăle de Paşte pot fi vopsite natural şi cu galben. Pentru a obţine această culoare este nevoie de turmeric. Ouăle se pun într-un recipient cu apă fierbinte în care se adaugă oţet şi turmeric.
De asemenea, varza roşie poate fi folosită pentru ca ouăle să aibă culoarea albastru. Este nevoie ca apa să fiarbă cu oţet şi cu o jumătate de varză roşie tăiată bucăţele. După ce apa a fiert se adaugă ouăle fierte şi se lasă pentru câteva minute.
Pentru ouă violet, se combină apă fiartă cu oţet şi afine. Amestecul se lasă să se infuzeze pentru ouăle deja fierte.
Ouăle de Paşte pot fi şi verzi. Această culoare se obţine prin amestecul pentru ouăle violet combinat cu cel pentru culoarea galben. După ce se combină cele două, ouăle deja fierte se adaugă în noul amestec obţinut şi se lasă pentru câteva minute.
Modele inedite pentru ouăle de Paşte
Oul vopsit în ciorap, cu modele create din frunze este cel mai întâlnit pe masa românilor. Pentru a crea modelul este nevoie de un ciorap lycra, ață de cusut sau elastice și câteva frunze cu model interesant. De asemenea, este nevoie şi de o vopsea naturală, spre exemplu pentru culoare se pot folosi coji de ceapă, sfeclă sau frunze de varză roşie. Pentru decor, pot fi folosite frunze de trifoi sau pătrunjel. Oul deja fiert tare trebuie umezit în puţină apă rece, apoi poziţionată frunza pe el şi băgat în ciorapul lycra. Ciorapul poate fi tăiat în mai multe bucăţele. Se leagă strâns capetele cu aţă sau elastic, pentru ca frunza să fie lipită şi să nu pătrundă vopseaua. Oul legat în ciorap se scufundă apoi în recipientul cu apă şi vopsea şi se lasă câteva minute. După un timp oul poate fi scos şi zona în care a fost lipită frunza ar trebui să rămână nevopsită.
Oul vopsit cu coji de ceapă capătă modele interesante. Pentru a începe tot procesul de vopsire a ouălelor, cojile de ceapă trebuie să fie uscate. Apoi ele trebuie să fie tăiate în bucăţele. Oul deja fiert se umezeşte cu puţină apă şi se trece prin cojile de ceapă tăiate, după care se pune într-un ciorap lycra, la fel ca în cazul vopsirii oului cu modele de frunze. Se leagă strâns capetele de ciorap şi se scufundă într-o vopsea diluată cu apă şi oţet. Se lasă câteva minute şi după ce se răceşte, se desface ciorapul şi se dezlipesc foile de ceapă.
Un alt obicei pentru un model inedit al ouălelor de Paşte este folosirea orezului. Pentru a crea un astfel de model este nevoie de orez şi un recipient cu vopseaua naturală deja făcută. În recipient se pun câteva boabe de orez, cam cât o ceaşcă şi se pot adăuga câţiva picuri de vopsea de ouă. Se pune apoi capacul recipientului şi se agită pentru ca vopseaua să ajungă pe toate boabele. Apoi se adaugă oul deja fiert şi se mai agită încă o dată. Oul poate fi lăsat acolo câteva minute. Oul se scoate apoi. Pentru fiecare ou se adaugă înainte câteva picături de vopsea în plus în orez.
Ouăle de Paşte pot avea şi un model creat cu dantelă. Această metodă este şi cea mai simplă. Pentru acest model este nevoie de dantelă, fie de la un ciorap mai gros, de la faţă de masă sau bluză. Oul se înfăşoară cu bucăţica de dantelă şi se scufundă într-un recipient cu apă şi vopsea. Oul se lasă câteva minute în recipient şi când se scoate se îndepărtează dantela.
Obiceiuri de Paște
Un obicei cunoscut de români este ciocnitul ouălelor. Acesta semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după anumite reguli. Persoana care este mai în vârstă ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește “Hristos a înviat”, la care se răspunde “Adevărat a înviat”.
De asemenea, există români care au obiceiul ca în dimineața din duminica Paștelui să își spele fața cu apă în care se pune un ou roșu. Acest obicei se practică pentru a fi tot anul frumoși și sănătoși la fel ca oul roșu.
Totodată, există și obiceiul ca în prima zi de Paște oamenii să poarte haine noi. Acest obicei semnifică reînnoirea trupului și a sufletului.
Un alt obicei pe care îl fac creștinii este păstrarea lumânării din Noaptea Învierii. Potrivit tradiției, lumânarea cu care a fost luată Lumina Sfântă trebuie să fie păstrată în casă. Obiceiul spune că în cazul în care există boli grave sau alte obstacole în viață, lumânarea poate fi aprinsă din nou.
