Suntem în Săptămâna Mare, iar creştinii cred cu tărie în semnificaţiile acesteia. Sărbătoarea Paștilor, cea mai importantă perioadă a anului, bate la ușă.
În popor se spune că, dacă în mai plouă şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin. Dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. În mai se seamănă inul şi cânepa, în special după data de 13, hrişcă după 19 şi ridichi, castraveţi, fasole, tutun pe la mijlocul lunii. Tot în mai, se curăţă pomii de gândaci şi, ca să-ţi meargă bune restul anului, obligatoriu trebuie să bei pelin .
Ziua Pelinului
Din vechime, ziua de 1 mai e cunoscută ca Armindeni sau Ziua Pelinului. Se serbează pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi. La iarbă verde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Se obişnuieşte ca, dimineaţa, oamenii să se spele cu rouă, ca să fie sănătoşi. Tot în această zi se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug, apoi se ard în primul cuptor de pâine făcută din grâu nou. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii, obicei preluat de la saşi. În această zi nu se înjugă vitele şi nu se lucrează la camp, ca recolta să nu fie distrusă de grindină. Este permisă totuşi semănarea fasolei, a pepenilor şi a castraveţilor, care vor fi feriţi de viermi. Tradiţia cere ca această sărbătoare să fie ţinută pentru trai bun în familie şi pentru protecţia recoltelor, mai ales a porumbului. Tot acum, în unele zone ale ţării se serbează băutul Mărţişorului: fetele cumpără vin din banul de argint de mărţişor pentru a fi frumoase şi iubite. Pentru creştini, aceasta este Miercurea Paştelui, când cenuşa se aruncă pe straturi pentru a le face fertile, se face strigare peste sat, iar în zona Doljului, copiii colindă după ouă pentru roşit.
Joia Mare
În Joia Patimilor, cunoscută și ca Joia Mare sau Moşii de Joimari, nu se spală rufe, se face borş, iar ritualul din bătrâni spune că că cine doarme în această zi va fi puturos tot anul. Acum nu sunt permise descântecele, gunoiul trebuie să fie ars, gardurile reparate şi cânepa toarsă, altfel Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe. Cloşca pusă acum va scoate cocoşi. Ziua de 2 mai este cunoscută şi ca “Nunta urzicilor”, deoarece urzicile înfloresc şi nu se mai mănâncă. În unele zone ale ţări se spune că “vin sufletele strămoşilor la streaşină”, de aceea li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna, se pun lumânări la morminte şi se dă pomană ulcele cu apă, colaci, colivă. La biserică se citesc cele 12 evanghelii.
Vinerea Patimilor
Una dintre cele mai mari sărbători de peste an va fi pe 3 mai: Vinerea Patimilor, Vinerea Mare sau Vinerea Seacă. Despre această zi se spune că, dacă va fi ploioasă, e semn de an mănos. În această zi nu se lucrează la camp, că iese “sec”, şi nu se coase, că orbeşti. Cei bolnavi se scaldă în râu, ca “să le sece boala”, se culeg flori pentru Hristos şi se coace pasca, deoarece alte aluaturi nu cresc. Se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica, apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului. Se mai aprinde la vreme rea.
Paştele
În sâmbăta Paştelui, se încondeiază ouăle şi se fac ultimele pregătiri pentru masa festivă. Cojile ouălor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor (blajinilor). Tot acum se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori şi se udă vitele cu apă sfiinţită. Se spune că în această noapte se deschid cerurile. Ooamenii veghează aşteptând Învierea Domnului. Credincioşii obişnuiesc să meargă la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau “paşti” pe care le duc acasă şi în fiecare dimineaţă vor gusta din ele înainte de a mânca, şi se cântă “Hristos a înviat”. Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi, iar cei care mor în această zi merg direct în rai. În dimineaţa acestei zile, la trezire se atinge fierul, pentru că “dă sănătate”, nu se atinge sarea, pentru că “dă năduşeli”, iar credincioşii se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc, ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi. După slujbă, oamenii se salută cu “Hristos a înviat” şi “Adevărat a înviat”. De Paşti, există obiceiul să se înconjoare casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să protejeze locuința de rele. În Mărginimea Sibiului, în satul Rod, se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi. Alte obiceiuri ale acestei sărbători sunt mielul Paştelui, ciocnitul ouălor sau bricelatul. La prânz se mănâncă peşte sau pasăre, caş, dar şi preparate din miel.
Săptâmâna Albă
Perioada imediat următoare Paştelui este cunoscută în popor drept Săptămâna Albă. Creștinii cred că cerul este deschis până la Ispas, iar cine moare merge în Rai. Ziua de 6 mai este Lunea Albă şi se ţine de către călători, să nu se rătăcească şi pentru apărare de boli. Acum se dezleagă spălatul rufelor, ca să fie albe, şi se fac se fac vizite la rude, dăruindu-se pască, ouă roşii. În diferite zone ale ţării există obiceiuri precum datul în scrânciob, plugarul sau udatul fetelor. Marţi, 7 mai, se sărbătoresc oloagele, pentru protecţia recoltelor de grindină, trăsnete, dăunători şi pentru sănătate. Acum se aduc prinoase la biserică şi se dă pomană săracilor.