Noul spital județean este acum un proiect matur, care îndeplinește condițiile pentru a beneficia de finanțare europeană și este gata să înceapă, potrivit președintelui Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean. Mesagerul de Sibiu a provocat-o pe Daniela Cîmpean să realizeze o scurtă retrospectivă a principalelor provocări și realizări ale mandatului 2016-2020.
Ne apropiem de finalul unei legislaturi presărată cu momente istorice pentru județul Sibiu, precum Summit-ul european, programul Regiune Gastronomică Europeană sau vizita Papei Francisc. Dacă ar fi să sintetizați într-o singură propoziție ultimii patru ani, cum sună acest bilanț?
Au fost patru ani intenși, provocatori, cu multă muncă și mai ales cu multe reușite.
Care sunt cele mai semnificative obiective pe care vi le-ați propuse în calitate de președinte al CJ Sibiu? În ce stadiu se află acestea? Care este cel mai mare succes pe care l-ați înregistrat în acest mandat? Dar cel mai mare eșec?
Am candidat în urmă cu 4 ani în primul rând din dorința de a arăta că e posibilă o administrație „altfel”, care să aibă curajul să-și asume proiecte îndrăznețe, fără teama că ar pierde voturi dacă acestea nu s-ar realiza sau că răspunderea este prea mare, o administrație pentru cetățeni și realizată împreună cu aceștia.
Am reușit să facem pași importanți în aceste direcții, consultarea publică și transparența devenind un mod de lucru obișnuit la Consiliul Județean Sibiu. Am dezbătut cu sibienii marile proiecte și le-am îmbunătățit în mod real datorită propunerilor făcute de aceștia (de exemplu Varianta Ocolitoare Sud pentru care în etapa următoare se analizează încă o propunere, respectiv cea venită din partea Animal Life, modernizarea drumului județean Sibiu-Cisnădie și nu numai). Am constituit un Consiliu Civic Consultativ, după principiile europene de funcționare și avem un dialog continuu cu cetățenii, cu societatea civilă, dar și cu mediul de afaceri.
Am abordat și propus proiecte mari, pe care sibienii le doresc și despre care, până acum, doar s-a vorbit de mult timp, fără a se face pași în demararea lor. Cea mai dorită investiție în județul Sibiu și totodată cea mai mare de după 1989 (500 milioane euro), noul Spital Județean, este acum un proiect matur, îndeplinește condițiile pentru a beneficia de finanțare europeană. Cu sprijinul Guvernului, exprimat prin acordul pe care l-am încheiat în 30 iulie, va fi realizat din fonduri europene și cofinanțare guvernamentală. Proiecte majore în curs de implementare sunt și Varianta Ocolitoare Sud, în valoare de aproximativ 100 milioane EUR sau modernizarea și extinderea sistemului de colectare și selecție a deșeurilor, în valoare de aproximativ 50 milioane EUR. Sunt proiecte care pun în aplicare o altă parte din prioritățile programului din 2016: sănătate și infrastructură medicală, dezvoltare și prosperitate în mediul rural, dezvoltarea destinației turistice Sibiu. Alte proiecte, în valoare de peste 40 milioane EUR, au vizat îmbunătățirea serviciilor medicale în cele trei spitale existente aflate în subordinea CJ – pentru aparatură, dotări, reparații și modernizări, iar săptămâna aceasta am primit vestea bună că spitalele din subordinea Consiliului Județean Sibiu vor mai fi dotate cu aparatură, echipamente și materiale de protecție în valoare de încă 9,5 milioane EUR, sumă deblocată de Guvernul PNL în acest scop.
Un pas semnificativ pentru a conecta zona urbană cu zona rurală a fost să investim în infrastructura rutieră. Așadar, în acești patru ani beneficiază de modernizări sau reparații aproximativ 390 km din cei 950 km de drumuri județene, valoarea lucrărilor efectuate sau în plină derulare fiind de peste 137,5 milioane EUR. Tot pentru dezvoltarea comunităților din județul Sibiu, inclusiv pentru susținerea producătorilor locali am înființat un compartiment de Dezvoltare Durabilă la Consiliul Județean Sibiu, care are ca scop identificarea și susținerea producătorilor și avem un plan de acțiune pentru următorii ani.
Promovarea produselor locale s-a realizat în ultimii ani prin evenimente de amploare, naționale și internaționale, prin Regiune Gastronomică Europeană, prin proiectul EUREGA, printr-o Piață Volantă Transilvania cu un regulament îmbunătățit și printr-o nouă platformă de promovare online – GusturiSibiene.ro.
Toate proiectele pe care le-am demarat s-au bazat pe colaborare, dialog și soluții, care nu întotdeauna au funcționat așa cum ne-am dorit. Cu toate acestea, am mers înainte, de cele mai multe ori reușind sa trecem peste provocări, dar au fost și situații când, deși ne-am dat tot interesul, evoluția proiectului nu a fost așa cum am vrut. Un astfel de proiect este dezvoltarea domeniului schiabil Bâlea, unde, deși am realizat demersuri împreună cu Consiliul Județean Argeș, lucrurile s-au blocat la nivelul Ministerului Turismului.
Cât de mult au contat, în această legislatură, fondurile nerambursabile atrase pentru proiectele Sibiului? La cât se cifrează acestea și cum le-ați cheltuit?
Dezvoltarea județului Sibiu nu ar fi fost posibilă fără accesarea fondurilor nerambursabile, iar în acest moment Consiliul Județean Sibiu este lider între județele din regiunea Centru. Sunt demarate proiecte în toate domeniile strategice de dezvoltare, de la infrastructura de sănătate, de drumuri, turism, până la administrație publică performantă. Valoarea accesată este de peste 107 milioane EUR, căreia i se adaugă 9,5 milioane EUR pentru dotarea cu aparatură și echipamente a celor trei spitalele din subordine.
Luptele politice nu au lipsit din peisajul administrației sibiene în acești patru ani, iar în ultimele luni criza socio-economică pare să ne dezbine mai mult decât ne unește. Cât vă stimulează concurența sau critica și cât vă împiedică în ceea ce v-ați propus?
Cei patru ani de mandat mi-au confirmat că nu trebuie să te abați niciodată de la ceea ce ți-ai propus. Viitorul a peste 466.000 de oameni depinde de deciziile pe care le iei în această funcție, astfel că nu îți permiți să ai abordări politice sau de altă natură. Ești obligat ca prin tot ceea ce faci să răspunzi cât mai bine nevoilor acestor oameni. Așadar, dialogul principal pe care l-am avut și îl voi avea în continuare va fi cu cetățenii, iar dacă proiectele sunt în folosul comunității, am toată convingerea că sunt pe drumul cel bun.
Sibiul duce în continuare lipsa unor investiții vitale, pe care toți politicienii le-au promis și care, din păcate, se văd în continuare doar în programele electorale. Mă refer la noul spital județean și centura de sud. Ce le răspundeți celor care critică demararea proiectului spitalului în prag de alegeri?
Proiectul spitalului a fost început în urmă cu patru ani, când am inițiat demersurile pentru obținerea terenului, prin transfer de la Agenția Domeniilor Statului. Au urmat studiile efectuate de un Institut din Cluj-Napoca privind calitatea factorilor de mediu. Au fost inițiate lucrările pentru documentele de urbanism, deja aprobate de anul trecut, iar Planul Urbanistic de Detaliu este în lucru. Studiul de Fezabilitate a fost elaborat în prima parte a acestui an și aprobat, împreună cu indicatorii tehnico-economici. Finanțarea prin fondurile europene, asumată de către Guvernul României, este un pas care nu ar fi fost posibil dacă nu aveam parcurse etapele anterioare. Proiectul este finanțabil la nivel european pentru că în acest moment este un proiect matur.
Celor care critică le-aș spune să verifice câte spitale publice s-au construit în România și apoi să lase deoparte abordările de tip populist sau electoral, specifice acestei perioade și îi invit să își răspundă singuri la această întrebare, cât mai obiectiv posibil.
Cu privire la Varianta Ocolitoare Sibiu Sud, deși nu este un proiect asumat în programul cu care am candidat, am ținut cont de dorințele sibienilor care l-au votat în top trei cele mai dorite proiecte. Așadar, și acest proiect a început cu mai mult de un an și jumătate în urmă. La acea vreme acesta nu avea perspectiva de a fi finanțat, iar în acest moment putem încheia acordul cu CNAIR și UAT-urile impactate de proiect și am început să lucrăm la caietul de sarcini pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic.
Cum va arăta, până la urmă, noul spital pe care împreună cu Guvernul liberal vi l-ați asumat pentru Sibiu, cât va costa și când estimați că vor începe efectiv lucrările?
Scenariul propus prevede un spital modular cu structura și dimensiunea spitalelor regionale, ușor adaptabil în timp, cu centru de transfuzii sanguine și centru de cercetare incluse și care va rezolva problemele generate de structura pavilionară de acum. Valoarea investiției se ridică la 500 milioane EUR și cuprinde toate cheltuielile legate de proiectare, construcție și dotarea cu aparatură. Noul spital județean va avea un spațiu generos și prietenos pacienților pe o suprafață de 115.000 mp, va fi dotat cu tehnologie medicală de ultimă generație, va fi complet digitalizat atât din punct de vedere administrativ, medical, dar și pentru managementul pacienților, va avea circuite sigure, fără infecții intraspitalicești, va genera energie proprie prin 2.000 mp de panouri solare pentru încălzirea directă a apei și 4.000 mp panouri fotovoltaice care realizează conversia radiațiilor solare în energie electrică, vor exista peste 900 locuri de parcare, spații verzi atât în exterior, cât și în interior.
Cu privire la numărul de paturi, în primă fază, în noul spital vor fi relocate 805 paturi de spitalizare continuă (620 adulți și 185 copii) și 90 de paturi pentru spitalizarea de zi. Este vorba de cele destinate cazurilor acute. Vor exista 108 paturi pentru îngrijiri critice în spital (UTI, USTAC, UTI pentru arși etc.). Partea de îngrijire pacienți cronici se va reloca într-o etapă ulterioară, clădirea prin forma ei fiind ușor de extins. Între timp, aceștia vor beneficia de condiții îmbunătățite prin dezaglomerarea spațiilor actuale și relocarea în spații reabilitate.
Aș vrea să menționez faptul că planul, tema de proiectare este pentru 1.239 de paturi pentru adulți și copii, însă pentru a primi finanțare, pe lângă faptul că trebuia să fie un proiect matur, trebuia să îndeplinească anumite condiții la care Comisia Europeană ținea, printre care și un număr optim de paturi. Așadar, pornind de la aceste condiții, am preferat să facem o construcție care să poată primi finanțare și pe care să o dotăm cu tot ceea ce este mai nou, urmând ca apoi, în diferite etape și în funcție de nevoie să creștem capacitatea.
Ce investiții și inițiative majore ați gestionat în domeniul social, mai ales că ne aflăm într-o perioadă în care grija pentru sănătate este mai importantă ca oricând?
Provocarea prin care am trecut anul acesta din cauza pandemiei a scos la iveală până acum și lucruri bune, iar din acest punct de vedere pot spune că echipa din instituțiile de ocrotire și-a luat în serios munca și a luat toate măsurile de protecție în centre.
Numărul mare de unități pe care le gestionăm impune cheltuieli continue și nu mă refer doar la asigurarea salariilor tuturor angajaților, deși și aceasta este o mare provocare. Mă refer la susținerea tuturor intervențiilor necesare în clădiri (unele foarte, foarte vechi) și la dotări. Am făcut eforturi să ținem pasul și cred că în bună parte am reușit. Am investit în dotări, în reparații, în reabilitări, în extinderi și în realizări de rețele de utilități, în amenajarea de spații pentru activități și terenuri sportive peste 16,5 milioane de lei în total, în ultimii ani. La această sumă se adaugă investițiile în infrastructura educațională în valoare de peste 1,25 milioane lei.
Proiectele pentru dezvoltarea transporturilor au fost și trebuie să fie o constantă a administrației județene, fie că vorbim de întreținerea și modernizarea drumurilor județene, fie de licențele de transport intrajudețean. În cifre, care este situația acum? Care sunt perspectivele în acest domeniu? Despre DJ Sibiu – Cisnădie și centura de sud ce ne puteți spune în acest moment?
Conectivitatea zonei rurale cu cea urbană este un domeniu strategic pe care ne-am concentrat și am investit în infrastructura rutieră pentru a asigura drumuri de calitate, practicabile în toate sezoanele. Aceste modernizări servesc atât mobilității forței de muncă, transporturilor de mărfuri, cât și turismului. Au fost reabilitați și modernizați aproape 400 km de drumuri județene din totalul de 950 km. Valoarea totală investită atât din fonduri europene, guvernamentale sau locale este de peste 137,5 milioane EUR. Printre cele mai importante proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere, amintim Agnita – Sighișoara, Mediaș-Bârghiș, Ocna-Țapu. Avem totodată așa cum am mai amintit și proiectul Variantei Ocolitoare Sud Sibiu, iar drumul județean 106 C Sibiu – Cisnădie este în curs de obținere a autorizației de construcție.
Suntem în continuare în plină criză sanitară; criza economică începe și ea să-și arate colții. Mai este loc în planurile administrației județene pentru cultură? Cum evaluați instituțiile culturale din subordinea CJ Sibiu și ce așteptări aveți în continuare de la acestea? În ce mod le susțineți în misiunea lor?
Aș începe printr-un citat al lui Winston Churchill care în momentul în care ministrul Finanțelor îi aduce să semneze bugetul, acesta întreabă: „dar unde sunt banii pentru cultură? Ministrul Finanțelor răspunde: Păi, e război, nu avem bani pentru cultură. Atunci, Churchill ripostează: «Dacă nu avem nevoie de cultură, atunci pentru ce mai luptăm?»”, așadar consider că trebuie să investim și să susținem constant cultura. Deși, într-adevăr, această criză sanitară ne-a obligat să ne concentrăm în mare măsură și atenția și bugetele pentru combaterea pandemiei, managerii din subordinea Consiliului Județean Sibiu s-au adaptat și au realizat proiecte impecabile, cu respectarea normelor de siguranță aflate în vigoare. Pentru mine, acesta a fost un semnal puternic, al faptului că acolo unde sunt profesioniști implicați se găsesc soluțiile pentru orice provocare.
