Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră important ca Parlamentul să adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la Summitul de la Sibiu, el atrăgând atenţia şefului statului că, potrivit prevederilor constituţionale, reprezintă interesele naţionale şi angajează ţara noastră prin semnarea de acorduri negociate de Guvern.
„Am luat act de pre-poziţionarea preşedintelui Iohannis în chestiunile de deosebită importanţă cu privire la dezbaterea despre viitorul UE-27. Atragem atenţia preşedintelui că, potrivit prevederilor constituţionale, reprezintă interesele naţionale şi angajează România prin semnarea de acorduri negociate de Guvern (art. 91 din Constituţie). De aceea, este important ca Parlamentul să adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la Summitul de la Sibiu, care să enumere interesele naţionale în etapa de recalibrare a UE şi pe baza cărora Guvernul României să construiască alianţe pentru obţinerea sprijinului necesar”, spune Tăriceanu, într-o declaraţie postată ieri pe site-ul Senatului.
El punctează că Summitul informal al şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care va avea loc la Sibiu peste doar patru luni, „va constitui un moment important de setare a discuţiilor inspirate din lecţiile pe care fiecare parte le-a învăţat din aceste crize, pe baza cărora urmează de fapt să fie creionată următoarea paradigmă politico-juridică a UE”.
„Ceremonia de semnare a noului Tratat de cooperare şi integrare franco-german suscită atenţia tuturor statelor membre şi instituţiilor coordonatoare ale unei Uniuni Europene aflate în pragul unui nou exerciţiu major de recalibrare după criza din zona Euro (2009), criza refugiaţilor în Europa (2015), criza Brexit (2016) şi criza de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare”, precizează Tăriceanu.
Şeful Senatului susţine că „preşedintele Iohannis semnează însă un cec în alb din partea României înainte de deschiderea propriu-zisă a dezbaterii cu mize deosebit de serioase pentru viitorul statut al părţilor constitutive ale construcţiei europene şi ale acţiunii acesteia ca entitate unitară în plan politic, economic sau militar”, relatează Agerpres.
„El (preşedintele Iohannis – n.r.) se afirmă în plan extern cu aceeaşi siguranţă neinformată cu care tratează superficial problemele de mare importanţă din planul confruntărilor interne. În alocuţiunea sa de la Aachen (Aix-la-Chapelle) cu ocazia semnării Tratatului bilateral dintre Franţa şi Germania, unde a fost invitat în calitate de reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, Klaus Iohannis vorbeşte despre ‘Europa din epoca lui Carol cel Mare’ şi ‘victoria consensului din relaţia franco-germană’ întruchipată în ‘spiritul de la Aachen’, despre care spune că vor călăuzi întreaga Europă ‘pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019’, unde preşedintele României ‘speră’ să se reconfirme consensul că ‘modul în care Europa se înţelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale'”, spune Tăriceanu.
În opinia sa, „în contextul campaniei sale electorale de acasă şi într-o paradigmă medieval-carolingiană în relaţiile europene de azi, preşedintele României demonstrează o înţelegere de vasal necondiţionat din Estul Europei a însemnătăţii prezenţei sale la eveniment ca reprezentant vremelnic al unei instituţii a UE, dar şi a importanţei reprezentativităţii sale din perspectivă naţională, în concertul european”. „Din acest punct de vedere, discursul lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, este (din nou) un model de abordare politică în această perioadă premergătoare a unor negocieri ce se anunţă a fi dificile”, mai afirmă preşedintele Senatului.
