Mircea Luminea este un tânăr farmacist din Sibiu, care, în fiecare zi, după orele de serviciu, coordonează voluntarii din centrul Zacaria, un fel de ”supermarket” gratuit pentru refugiaţi, informează AGERPRES.
Sursa Foto: AGERPRES
Iniţial, Mircea a ajuns aici ca oricare alt sibian, din dorinţa de a dona ceva pentru refugiaţi. Fratele lui i-a povestit despre acest loc, unde sibienii fac donaţii pentru ucraineni.
„Eu sunt de meserie farmacist, cumva şi acolo trebuie să ajuţi oamenii şi am avut oportunitatea să ajut, pentru că este ceva ce îmi place să fac, să ajut oamenii. Mi-a zis fratele meu (despre Zacaria – n.r.), dacă nu vreau să merg şi eu, să ajut. Şi aşa am ajuns aici”, a declarat pentru AGERPRES Mircea Luminea.
De două săptămâni, zi de zi, Mircea este martorul unei mobilizări fără precedent într-un loc care înainte era un simplu depozit.
„De la o zi la alta sunt tot mai mulţi ucraineni şi tot mai multe donaţii din partea unor firme mai mari, dar şi din partea oamenilor de rând, care s-au mobilizat foarte mult şi vin şi ne întreabă ce mai avem nevoie şi merg şi cumpără. Este ceva la care nu mă aşteptam, sincer, să văd aşa mobilizare. (…) Acestea sunt chestii faine, că ţi se întâmplă lucruri la care nu te aştepţi sau nu ţi le-ai imaginat vreodată. Sunt lucruri frumoase şi e ca o provocare pentru mine să mă ocup de tot ce se întâmplă aici”, ne spune Mircea.
Cel mai mult l-a impresionat povestea lui Anton, ucraineanul fugit din Harkov, care a devenit şi el voluntar.
„Poveştile unora dintre ucrainenii care vin aici m-au impresionat (…). Spre exemplu, un bărbat din Harkov, Anton, mi-a spus că avea acolo o afacere foarte mare de printuri şi mi-a arătat şi videoclipuri cu ceea ce avea acolo şi inclusiv cu bombardamentele care au fost în zonă şi cum arăta oraşul în urma la ceea ce s-a întâmplat. Mi-a povestit cum şi-a luat familia, ce avea pe el şi au plecat şi a lăsat toată investiţia lui, toată munca lui de o viaţă. Mi s-a părut impresionant”, povesteşte Mircea.
Însă cel mai mult este impresionat de mobilizarea extraordinară a tuturor oamenilor care vin să ajute în fiecare zi.
„Nu mă aşteptam din partea oamenilor de aici, din partea poporului român, nu mă aşteptam să văd o aşa solidaritate şi o aşa mare dorinţă de a ajuta. Sincer, eu aveam impresia că suntem un popor mai delăsător, mai impasibil la nevoile altuia, cumva să zicem că ne pasă doar de noi şi atât şi îmi dau seama că nu e chiar aşa. Este o surpriză plăcută, toată lumea vrea să ajute. Toată lumea pare că se cunoaşte cu toată lumea aici. E ceva la care nu mă aşteptam, dar mă bucur să văd asta. Noi putem găsi o parte bună din asta şi anume mobilizarea aceasta şi ne dăm seama că altele sunt lucrurile importante în viaţă”, a spus el.
Mircea are o dizabilitate locomotorie, dar asta nu îl împiedică să ajute, să se implice, să fie alături de ucrainenii în suferinţă.
„Eu niciodată nu am considerat că am ceva, nu mă împiedică la absolut nimic, adică este doar o chestie estetică, se observă vizibil şi atât. Am făcut Facultatea de Farmacie, acum sunt şi la rezidenţiat, am fost un an cu Erasmus în Franţa, am călătorit destul de mult. Am o viaţă mai mult decât normală şi niciodată nu am considerat că sunt altfel decât restul oamenilor”, mărturiseşte acesta.
Mircea Luminea este doar unul dintre voluntarii care ajută ucrainenii din Sibiu. Asociaţia „Sus Inima”, din care fac parte Mircea Luminea, Carmen Chindriş, preotul Constantin Necula şi mulţi alţii, s-a implicat în organizarea şi susţinerea acestui loc, numit depozitul Zacaria, un fel de „supermarket” gratuit pentru refugiaţi.
„Tot ce se petrece în Sibiu în jurul ajutorării oamenilor e o minune şi un examen de frăţietate. Hala de la Zacaria arată nu doar capacitatea de a dărui, ci şi valorizarea darului de către oamenii care au nevoie de el. Carmen Chindriş sau Lu Knobloch de la ‘Sus Inima’, Raluca Morar şi echipa de la Crucea Roşie, oamenii, miile de oameni, cu propriile lor probleme şi bucurii, sunt pilonii unui pod de omenie. La Hală s-a încercat numai normalizarea binelui făcut. Prezenţa lui Mircea ori a voluntarilor arată că se poate, că e nevoie de omenie şi organizare a acesteia ca să putem trăi corect bucuria de a rămâne oameni. Ce să zic, sunt bucuros sufleteşte că în ciuda unui război cumplit ca toate războaiele lumii ne regăsim unii pe alţii în a trăi Binele!”, a declarat pentru AGERPRES preotul Constantin Necula, cel care este membru şi la Asociaţia „Sus Inima”, şi la Crucea Roşie Sibiu.
