România va avea rate anuale de inflaţie între 3% şi 3,1% – cele mai mari din UE – până în 2023, arată estimările actuale postate pe site-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Anticiparea de către piață a noi majorări ale dobânzii de politică monetară a BNR, care de la 1,75% în decembrie trecut a urcat deja la 2,50%, a mărit intrările de valută, ceea ce a avut ca efect aprecierea leului față de principalele valute.

Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, l-a contrazis ieri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, pe liderul PSD, Liviu Dragnea, afirmând că inflaţia din România de peste 4%, cea mai mare din Uniunea Europeană, a fost cauzată de măsurile economice ale actualei guvernări, nu de către companiile multinaţionale.

Creșterea inflaţiei în martie la un maxim al ultimilor patru ani, de 5%, a pus presiune pe leu, în ciuda faptului că alte monede din regiune se apreciau faţă de euro.

Legumele şi fructele sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna martie comparativ cu februarie, preţurile acestora crescând cu 3,32% (în cazul fructelor şi conservelor din fructe) şi, respectiv, cu 2,21% (legumele şi conservele de legume).

Inflaţia a urcat în martie la 5,0% faţă de februarie 2017, înregistrând un record al ultimilor 6 ani, iar faţă de februarie 2018 creşterea este de 0,3%, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluția raportului euro/leu a fost mai agitată decât în zilele precedente, chiar dacă cursul nu s-a despărțit de cota 4,66 lei.

Creșterea constantă a prețurilor din ultimele luni și-a pus amprenta asupra raportului euro/leu, care s-a tranzacționat azi aproape de pragul de rezistență de la 4,67 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognozele de inflaţie, de la 3,9% la 5% pentru trimestrele I şi II 2018 şi de la 3,2% la 3,5% pentru sfârşitul anului, a anunţat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.

Evoluția perechii euro/leul din perioada  8 – 12 ianuarie a fost una mai agitată, în timp ce dolarul a pierdut aproape 7 bani comparativ cu finalul lui 2017.

Prima săptămână din 2018 a fost una pozitivă pentru leu, care a reușit să recupereze din terenul pierdut la sfârșitul anului trecut, comparativ cu cele mai importante valute.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat ucat foarte uşor în noiembrie, cu 0,7 puncte, după cinci luni consecutive de scădere, ajungând la valoarea de 44,1 puncte, analiştii financiar anticipând o depreciere a leului în următoarele luni.

Printre măsurile luate în calcul la construirea proiectului de buget pe anul viitor sunt reducerea impozitului pe venit la 10%, mutarea CAS la salariat, neacordarea de tichete cadou și scăderea contribuţiilor sociale.

Cartofii, citricele, fructele proaspete și carnea de porc au fost produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna mai raportat la aprilie, mici ieftiniri înregistrându-se la făină, mălai, fasole boabe și alte leguminoase, ulei, slănină și grăsimi, telemea și ouă, în timp ce, din categoria mărfurilor nealimentare oRead More

2016 a fost încă un an bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor. A fost al doilea an consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari.