Piața locală a fost și ieri nemișcată, cursul euro gravitând tot în jurul lui 4,6, în condițiile în care speculatorii se tem de o intervenție masivă a băncii centrale. La rândul ei, BNR preferă să punctueze doar atunci când este cazul, fără a fi nevoită să vândă prea multă valută.
Dacă raportul euro/leu a avut din nou o evoluție plictisitoare, în jurul pragului de 4,6 lei, francul elvețian a scăzut sub pragul de 4 lei, după aproape trei ani.
Euro a fluctuat în jurul pragului de 4,6 lei, iar dolarul și francul elvețian au recuperat din terenul pierdut săptămâna trecută.
Cursul euro a crescut de la 4,5959 la 4,5985 lei, medie care s-a mai înregistrat în 29 august, fiind a opta ședință consecutivă în care media s-a plasat peste 4,59 lei. Reamintim că în 21 iunie, euro a urcat până la 4,5987 lei, un nivel mai ridicat al cursului fiind atins înRead More
Încercările pieței de a trece euro peste 4,6 lei s-au lovit constant de încăpățânarea băncii centrale de a apăra acest prag de rezistență.
Ultimul test nuclear al Coreei de Nord, care a implicat o bombă cu hidrogen miniaturizată, ce a provocat un cutremur de 6,2 grade, a avut ca efect creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la deprecierea activelor emergente și majorarea investițiilor în cele considerate drept „refugiu”, precum franculRead More
În perioada 28 august – 1 septembrie, cursul euro nu a scăzut sub pragul de 4,59 lei, evoluție datorată aversiunii față de risc existentă în mediul extern, dar și a neîncrederii arătată de piața locală față de măsurile heirupiste ale PSD care au scopul de a putea „onora” promisiunile electorale.
August 2017 a ieșit din tiparul cu care era obișnuit leul, acela de a se aprecia.
Lipsa unor noi vești proaste venite din Peninsula Coreeană a reprezentat o știre bună pentru investitori, ceea ce a condus la o diminuare a aversiunii față de risc, permițând monedelor emergente, cum este și leul, să se aprecieze ușor.
Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.
Chiar dacă România se laudă cu una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, faptul că ea se bazează, în principal, pe explozia consumului, stimulat de creșterile salariale ale bugetarilor, lipsa unor fundamente solide și politicile populiste provoacă îngrijorări în rândul investitorilor din piața valutară, fie locali, fie străini.
Evoluția cursului euro/leu din perioada 21 – 25 august a fost una destul de calmă, acesta fluctuând între un minim de 4,5867 și 4,5886 lei, maxim al ultimelor două luni.
În ultimele cinci ședințe raportul euro/leu s-a menținut în culoarul 4,58 – 4,59 lei, maximul atins fiind de 4,592 lei, maxim al ultimelor doua luni, semn că aversiunea față de risc se menține mai ridicată decât de obicei.
Ședința de ieri a pieței valutare a fost una calmă, fără volume mari de tranzacționare, consemnându-se astfel o zi de odihnă pentru leu.
Volatilitatea și volumele de tranzacționare ale pieței au fost reduse, euro încercând din nou să treacă de 4,59 lei, prag apărat de BNR, care ar fi vândut vineri valută pentru a stopa din fașă eventualele tentative speculative.
