Tentative timide de apreciere ale leului
Reducerea aversiunii față de risc a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze, cea mai mare creștere înregistrând-o cea poloneză.
Reducerea aversiunii față de risc a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze, cea mai mare creștere înregistrând-o cea poloneză.
Reducerea aversiunii față de risc a permis leului să se aprecieze comparativ cu euro, în timp ce nivelul dobânzilor pe termen scurt nu a cunoscut schimbări majore.
Perechea euro/leu a avut o evoluție agitată în perioadă 5 – 11 octombrie, revenind aproape de 4,6 lei, iar dobânzile și-au menținut ritmul ascendent.
Scurtul interludiu de apreciere a leului s-a încheiat, iar euro testează din nou pragul de 4,6, în timp ce dobânzile au reînceput să crească.
Scăderea, acum două zile, a cotațiilor euro până la un minim de 4,567 lei a declanșat marcările de profit, astfel că leul a revenit pe depreciere.
Calmul care se manifesta pe piețele internaționale s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei euro, care se apreciau ușor comparativ cu cea unică.
Piața valutară a fost calmă, însă indicii ROBOR au revenit pe creștere, semn că recenta injecție de lichiditate a BNR (în valoare de aproape 9,4 miliarde lei) nu a avut efectul anticipat.
După cinci săptămâni în care euro a testat depășirea pragului de 4,6 lei, în perioada 2 – 6 octombrie leul a reușit să recupereze o parte din terenul pierdut, însă indicii ROBOR s-au plasat în apropierea dobânzii de politică monetară, semn că a rămas o singura direcție: în sus!
Creșterea spectaculoasă a dobânzilor a permis leului să se aprecieze comparativ cu euro, pe fondul înmulțirii plasamentelor în depozite bancare.
În perioada 28 septembrie – 4 octombrie, piața valutară a fost calmă, cu o ușoară tendință de apreciere a leului, spre finalul ei. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile țâșnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.
Lichiditatea scăzută din piața monetară a avut ca efect o nouă creștere a dobânzilor la trei și șase luni. De această situație a profitat leul care a cunoscut a doua zi consecutivă de apreciere.
Creșterea aversiunii față de risc a favorizat „monedele-refugiu” precum dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian, care au avut aprecieri consistente pe piața locală.
Raportul euro/leu a început o nouă săptămână, a cincea, în preajma pragului de 4,6 lei, care ar trebui depășit, în opinia majorității analiștilor, în scurt timp.
În perioada 18 – 22 septembrie, euro a continuat să testeze depășirea pragului de 4,6 lei. Se pare însă că BNR a reușit să acomodeze piața, prin intervenții discrete care au înfrânat încercările speculative.
Evoluția raportului euro/leu a fost la fel de plicitisitoare ca în precedentele 18 ședințe, sarea și piperul fiind oferit de dolar și franc.