Leul trăiește un deja-vu: euro atacă pragul de 4,6
Prognozele constant negative privind execuția bugetară a PSD-ALDE, dar și creșterea inflației și-au pus amprenta asupra piețelor valutară și monetară.
Prognozele constant negative privind execuția bugetară a PSD-ALDE, dar și creșterea inflației și-au pus amprenta asupra piețelor valutară și monetară.
Creșterea aversiunii față de risc a favorizat „monedele-refugiu” precum dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian, care au avut aprecieri consistente pe piața locală.
În perioada 18 – 22 septembrie, euro a continuat să testeze depășirea pragului de 4,6 lei. Se pare însă că BNR a reușit să acomodeze piața, prin intervenții discrete care au înfrânat încercările speculative.
Vedeta perioadei 20 – 26 iulie a fost dolarul american, care a scăzut până la 3,9136 lei, minimul ultimelor 14 luni, în timp ce cotațiile din piață au scăzut până la 3,901 lei.
Perechea euro/leu a avut o evoluție ușor descendentă în ultima parte a perioadei 17 – 21 iulie, provocată de aprecierea monedei unice față de cea americană.
Lipsa unor programe economice clare, venite din partea administrației de la Casa Albă, și creșterea încrederii în economia zonei euro au produs o depreciere rapidă a dolarului față de euro.
Leul a reușit ieri să se aprecieze în fața principalelor valute, recuperând terenul pierdut în timpul crizei guvernamentale.
Iohannis și-a încheiat cea mai consistentă vizită externă din mandat cu o întâlnire crucială și o conferință de presă spectaculoasă.
Președintele Klaus Iohannis se întâlnește vineri, la Washington, cu omologul său american, Donald Trump, și cu secretarul de stat american Rex Tillerson.
Cu pași mici, dar hotărâți, cursul euro se apropie de pragul 4,6 lei, semn că ar putea atinge un nou maxim istoric.
Președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în SUA, participă astăzi, la Washington, la Forumul Global al American Jewish Committee (AJC), prilej cu care i se va acorda cea mai înaltă distincție a organizației – „Light Unto the Nations”.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, cu Emmanuel Macron pe primul loc, cu 23,75% din voturi, și Marine Le Pen pe al doilea, cu 21,53%, a calmat investitorii și a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze.
De chiar Paștele creștin (duminică), Turcia musulmană pune referendumul ce îndreaptă țara (înapoi/înainte) spre fundamentalism. În Săptămâna Patimilor, Coreea de Nord, aflată sub amenințarea directă a unui atac american, programează (dinandins?) un test militar, care însă eșuează.
Autointitulatul rege internaţional al romilor, Dorin Cioabă, i-a transmis o scrisoare preşedintelui american Donald Trump în care precizează că romii vor să muncească la construirea zidului dintre SUA şi Mexic, deoarece aceştia nu au de lucru şi situaţia lor financiară este „foarte precară”.
Sunt tot mai clare semnele, tot mai evidente simptomele și tot mai apăsate semnalele de alarmă că omenirea se îndreaptă, din nou, către un moment de răscruce.