După cinci săptămâni în care euro a testat depășirea pragului de 4,6 lei, în perioada 2 – 6 octombrie leul a reușit să recupereze o parte din terenul pierdut, însă indicii ROBOR s-au plasat în apropierea dobânzii de politică monetară, semn că a rămas o singura direcție: în sus!

Majorarea indicatorului ROBOR adaugă 6 lei la ratele unui împrumut în moneda naţională pentru nevoi personale de 10.000 de lei, iar la ratele unui credit imobiliar de 250.000 de lei plusul este de 7 lei în octombrie faţă de septembrie.

Creșterea spectaculoasă a dobânzilor a permis leului să se aprecieze comparativ cu euro, pe fondul înmulțirii plasamentelor în depozite bancare.

În perioada 28 septembrie – 4 octombrie​, piața valutară a fost calmă, cu o ușoară tendință de apreciere a leului, spre finalul ei. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile țâșnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.

Lichiditatea scăzută din piața monetară a avut ca efect o nouă creștere a dobânzilor la trei și șase luni. De această situație a profitat leul care a cunoscut a doua zi consecutivă de apreciere.

În perioada 18 – 22 septembrie​, euro a continuat să testeze depășirea pragului de 4,6 lei. Se pare însă că BNR a reușit să acomodeze piața, prin intervenții discrete care au înfrânat încercările speculative.

Piața locală a fost și ieri nemișcată, cursul euro gravitând tot în jurul lui 4,6, în condițiile în care speculatorii se tem de o intervenție masivă a băncii centrale. La rândul ei, BNR preferă să punctueze doar atunci când este cazul, fără a fi nevoită să vândă prea multă valută.

Încercările pieței de a trece euro peste 4,6 lei s-au lovit constant de încăpățânarea băncii centrale de a apăra acest prag de rezistență.

Ultimul test nuclear al Coreei de Nord, care a implicat o bombă cu hidrogen miniaturizată, ce a provocat un cutremur de 6,2 grade, a avut ca efect creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la deprecierea activelor emergente și majorarea investițiilor în cele considerate drept „refugiu”, precum franculRead More

În perioada 28 august – 1 septembrie​, cursul euro nu a scăzut sub pragul de 4,59 lei, evoluție datorată aversiunii față de risc existentă în mediul extern, dar și a neîncrederii arătată de piața locală față de măsurile heirupiste ale PSD care au scopul de a putea „onora” promisiunile electorale.

Lipsa unor noi vești proaste venite din Peninsula Coreeană a reprezentat o știre bună pentru investitori, ceea ce a condus la o diminuare a aversiunii față de risc, permițând monedelor emergente, cum este și leul, să se aprecieze ușor.

Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.

În ultimele cinci ședințe raportul euro/leu s-a menținut în culoarul 4,58 – 4,59 lei, maximul atins fiind de 4,592 lei, maxim al ultimelor doua luni, semn că aversiunea față de risc se menține mai ridicată decât de obicei.

Volatilitatea și volumele de tranzacționare ale pieței au fost reduse, euro încercând din nou să treacă de 4,59 lei, prag apărat de BNR, care ar fi vândut vineri valută pentru a stopa din fașă eventualele tentative speculative.

Reacțiile negative a celei mai mari părți a mediului de afaceri, inclusiv a guvernatorului BNR, la noul program de guvernare al PSD-ALDE, apărut la doar câteva luni de cel cu care au fost câștigate alegerile din decembrie trecut, au afectat evoluția leului, care s-a depreciat față de principalele valute.