România va avea rate anuale de inflaţie între 3% şi 3,1% – cele mai mari din UE – până în 2023, arată estimările actuale postate pe site-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI).

România este ţara europeană care va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României.

Perspectivele creșterii dobânzii de politică monetară a BNR la 3 – 3,5% până la sfârșitul anului, acesta situându-se în prezent la 2,50%, ridică constant costul împrumuturilor de nevoi personale sau ipotecare.

Chiar dacă monedele din regiune au continuat să se deprecieze față de euro, în condițiile în care dolarul american a atins un maxim al ultimelor cinci luni față de un coș al principalelor valute, leul s-a apreciat comparativ cu euro.

Evoluția monedei naționale din perioada analizată a continuat să fie influențată de decizia BNR, de acum două săptămâni, de a majora dobânda sa de politică monetară, dar și de tendința de apreciere a dolarului american față de principalele monede la nivel mondial.

Decizia BNR de majorare a dobânzii sale cheie, de la 2,25 la 2,50%, a continuat să influențeze piețele valutară și monetară.

Decizia C.A. al BNR de a majora rata dobânzii sale de politică monetară de la 2,25 la 2,50% pe an nu a surprins investitorii, care se pregătesc să vândă valută pentru a-și majora plasamentele în depozitele bancare în lei.

Creșterea indicilor ROBOR, care atentează la buzunarele multor români, ce se văd nevoiți să plătească tot mai mult pentru împrumuturile luate de la bănci, au acaparat piețele monetară și valutară.

Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, l-a contrazis ieri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, pe liderul PSD, Liviu Dragnea, afirmând că inflaţia din România de peste 4%, cea mai mare din Uniunea Europeană, a fost cauzată de măsurile economice ale actualei guvernări, nu de către companiile multinaţionale.

După două zile de întărire, leul a revenit pe scădere, mișcare apărută într-un context regional nefavorabil.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut azi la 2,13%, de la 2,07%, urmat de indicii la şase şi nouă luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Creșterea inflaţiei în martie la un maxim al ultimilor patru ani, de 5%, a pus presiune pe leu, în ciuda faptului că alte monede din regiune se apreciau faţă de euro.

Legumele şi fructele sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna martie comparativ cu februarie, preţurile acestora crescând cu 3,32% (în cazul fructelor şi conservelor din fructe) şi, respectiv, cu 2,21% (legumele şi conservele de legume).

Raportul euro/leu se îndreaptă lent, dar constant spre noi maxime istorice, așa cum o arată și cursurile de vânzare ale multor case de schimb bancare, care au depășit, în multe cazuri, pragul de 4,7 lei.

Creșterea constantă a prețurilor din ultimele luni și-a pus amprenta asupra raportului euro/leu, care s-a tranzacționat azi aproape de pragul de rezistență de la 4,67 lei.