La începutul săptămânii, cursul euro a atins un nou maxim istoric, de 4,8184 lei, creștere datorată crizei politice locale și a pandemiei cu Covid 19.

Evoluția leului din săptămâna care a precedat alegerile prezidențiale a fost una descendentă față de principalele valute.

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China, dar și geopolitice, care implică Washingtonul și oficialități de rang înalt de la Teheran, în frunte cu ayatollahul Ali Khamenei, au dus la creșterea investițiilor în active considerate „sigure”, precum aurul, yenul japonez sau francul elvețian.

Leul a avut o evoluție calmă, în condițiile în care aversiunea față de risc s-a redus pe piețele internaționale.

Prețurile cresc, rata inflației urcă vertiginos. Fondul Monetar Internațional prognozează pentru acest an diminuarea semnificativă a creșterii economice. BRD Societe Generale, una din cele mai mari bănci din România, anunță că o treime din clienții săi au conturile blocate, cele mai multe fiind blocate de către ANAF. Analiștii economici susținRead More

ROBOR consemnează un nou maxim, după ce în decurs de un an ratele celor care au credite în lei au crescut cu sume chiar de ordinul sutelor de lei din cauza majorărilor succesive.

Preţurile de consum au crescut cu 0,8% în ianuarie 2019, comparativ cu luna decembrie a anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 3,3%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 3,77%, a mărfurilor nealimentare cu 3,29% şi a serviciilor cu 2,71%, potrivit datelor Institutului Naţional de StatisticăRead More

„Anul trecut, cursul de schimb a fost foarte stabil. Cu ajutorul lui, am păstrat anticipaţiile inflaţioniste. (…) S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce priveşte cursul valutar (…) Au cerut să fie cursul fix, asta nu se poate”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.

Unul dintre fenomenele cele mai nocive, mai periculoase și mai fără de noimă, de la noi și din vremurile recente, este acceptarea și perpetuarea stării de complicitate. E mult mai grav și mult mai dăunător decât ne închipuim.

Dobânzile la credite vor creşte. Este concluzia analiştilor după introducerea de către guvern a taxei pe lăcomie. Ei mai atrag atenţia că investitorii s-ar putea îndrepta către alte ţări, ceea ce va duce la disponibilizări.

Lipsa de lichiditate din piața monetară, unele bănci comerciale înfruntându-se cu probleme în aceste zile în care se achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a impus o intervenție din partea BNR.

Consorţiul care derulează Programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 a anunţat că SibCoin nu este, de fapt o monedă, ci un suvenir, după ce a apărut în presă informaţia conform căreia ar fi ilegal să se lanseze o monedă locală, cu care să se facă plăţi.

Decizia BNR de a menține dobânda-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai, care s-a bazat pe faptul că rata anuală a inflaţiei va decelera spre 3,5%, dar și operațiunea de tip repo de luni, când băncile s-au împrumutat cu 12,3 miliarde lei, s-au reflectat în scăderea indicilor ROBOR.

Azi a avut loc ultima şedinţă de politică monetară a BNR din 2018, unde s-a decis menţinerea dobânzii-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai.

Ultima operațiune de tip repo prin intermediul căreia BNR împrumută băncile comerciale s-a desfășurat la începutul acestei luni. Injecțiile de lichiditate sunt realizate de banca centrală la o dobândă de 2,50%, egală cu cea de politică monetară.