Sfântul/Sfânta Sava, o personalitate enigmatică (din cauza ambivalenței numelui), uneori femeie, alteori bărbat, este o sărbătoare celebrată, potrivit calendarului creștin-ortodox pe 5 decembrie, de care se leagă o serie de superstiții, unele macabre.
Ca femeie, Sava aduce boli.
„Sf. Sava se închipuiește ca o sfântă trimisă de Dumnezeu să aducă între oameni boala, bubatul. Sf. Sava umblă cu traista de bube și cine nu-l serbează se îmbolnăvește de bube felurite ( potrivit lui Theodor Speranția). Sava e o femeie sfântă, care a zăcut de vărsat și care, din pricina vărsatului care i-a ieșit dintr-un ochi, e chioară (cum arăta folcloristul Tudor Pamfile)”, explică dr. Sorin Mazilescu, cercetător etnografic, fost director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, citat de Adevărul.
„Frumos era rodul ce m-a omorât”
Ca bărbat (Sfântul Sava) este considerat fratele mai mic al Sfântului Nicolae, după cum consemna scriitorul și folcloristul român Theodor Dimitrie Speranția, iar de praznicul său sunt legate câteva obiceiuri și credințe.
„Sava și cele trei zile ale Bubatului sunt zilele tuturor bubelor (Speranția). La Sf. Sava se țin trei zile: una înainte și alta în urmă. Se crede că în aceste trei zile se împarte bubatul (vărsatul): mare, mic, mijlociu. În această zi sunt feriți copiii de a mânca fructe, obicei rămas instinctiv din povestire: că sfânta s-a abținut chiar de la mâncarea unui măr, pe care l-a călcat cu picioarele, zicând: Frumos era la vedere și dulce la mâncare rodul ce m-a omorât (Speranția).”, explică Sorin Mazilescu.
Continuarea pe Adevărul:
