Prefectul Mircea Dorin Crețu a prezidat azi Ședința Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Sibiu. Pe ordinea de zi a figurat un subiect de o importanță majoră: prevenirea prejudecăților motivate de ură și a violenței împotriva persoanelor vulnerabile.
FOTO: Prefectura Sibiu
Prevenirea prejudecăților motivate de ură îndreptate împotriva persoanelor vulnerabile: persoane vârstnice, familii monoparentale, comunități roma, persoane abuzate, etc
Discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură sunt un atac la adresa demnității umane, slăbesc societatea în ansamblu și subminează bazele Uniunii, fiind alimentate de mișcările extremiste și populiste și de efectul multiplicator al platformelor de comunicare socială. El poate fi caracterizat drept un discurs destinat atacării, intimidării, umilirii, discreditării sau incitării la violentă ori la acțiuni care pot produce prejudicii împotriva unei persoane sau unui grup de persoane pe motiv de rasă, etnie, naționalitate, vârstă, religie, sex, categorie socială, orientare sexuală, infectare cu HIV, dizabilitate.
Dinamica socială a intoleranței, stigmatizării și discriminării poate fi în creștere, iar tratarea acestora ca normale necesită atenția autorităților și a societății în ansamblu. Orice motivație veche sau nouă pentru ură trebuie combătută la nivel social, administrativ sau penal, dacă este necesar.
Acest dinamism face necesară, de asemenea, o protecție care să nu excludă noi motivații sociale pentru ură, deoarece demnitatea victimelor este cea care trebuie protejată ca drept universal al omului. Este necesar să se sublinieze că minorii sunt victime deosebit de vulnerabile în raport cu acest tip de infracționalitate.
Protecția penală împotriva urii trebuie să fie proporțională, ceea ce implică protejarea exemplară a libertății de exprimare și limitarea acesteia numai atunci se justifică pe deplin. Trebuie remarcat că nu toate discursurile de incitare la ură constituie infracțiuni, însă pot conduce la normalizarea manifestărilor de ură și intoleranță, nefiind deci inofensive.
Atunci când un discurs purtat în termeni mai violenți, în stil pamfletar sau nu, capătă trăsăturile discursului instigator la ură, el va putea fi asimilat unui act de incitare la discriminare și sancționat ca atare.
Discursul instigator la ură este sancționabil/poate fi prevenit pe mai multe căi și de mai multe autorități, cu mențiunea că, de regulă, este posibil cumulul sancțiunilor aplicate de diferitele autorități, după cum urmează:
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
- Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
- Avocatul Poporului (cu precizarea că nu poate emite decât recomandări)
- Instanța de judecată civilă
- Parchetul/poliția și instanța de judecată penală
- Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”
- Inspectoratul General al Poliției Române – Institutul de Cercetare și prevenire a Criminalității
- Institutul de Studii pentru ordine Publică
- Institutul Național al Magistraturii
- Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.
Împreună cu membrii Grupului de Lucru Mixt Sibiu, dar și cu Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Alba Iulia, vor începe în trimestrele II, III și IV 2024 o serie de acțiuni de prevenire în diverse comunități din județ. Data desfășurării acestora încă nu poate fi stabilită, fiind legată și de desfășurarea tururilor de scrutin în România, toate cadrele M.A.I. fiind implicate în organizarea și desfășurarea acestora.
Astfel de acțiuni de informare și prevenire se vor desfășura și în cadrul Comitetului de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice Sibiu, Comisiei de Dialog Social Sibiu etc.
Prin Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 Guvernul României își asumă o nouă paradigmă pentru politicile adresate romilor bazată pe realitățile din comunități și concentrată prioritar pe elaborarea de programe naționale în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al sănătății și al locuirii, domenii care rămân pilonii principali de intervenție în comunitățile defavorizate, în perspectiva reducerii decalajelor față de populația majoritară. O altă noutate pe care strategia o aduce este aceea că fondurile europene sunt văzute ca resurse complementare, care să susțină efortul național, județean și local.
Faptul că o serie de proiecte abordează măsuri de prevenire și combatere a discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură, dovedește că, instituțiile statului sunt preocupate de acest domeniu sensibil, iar rezultatele sunt vizibile.
Această afirmație este susținută de participarea expertului din cadrul Compartimentului afaceri europene și relația cu minoritățile naționale la Conferința privind accesul la justiție al populației de etnie romă și grupurilor vulnerabile (ianuarie 2024) și la viitoarea Conferință internațională privind rolul religiei în incluziunea romilor (martie 2024) .
Activitățile de acest gen contribuie substanțial la definirea soluțiilor eficiente în lupta împotriva discursului incitator la ură și discriminării, și, implicit, la implementarea eficientă a Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome (SNIR) pentru perioada 2022-2027.
Prevenirea faptelor de violență și a celor de înșelăciune.
Pentru prevenirea și acordarea de suport în cazul infracțiunilor de instigare la ură este important să ne adresăm instituțiilor statului care pot lua măsuri pentru astfel de fapte. Foarte puține cazuri ajung în atenția autorităților pentru că oamenii nu cunosc suficientă informație.
În România se înregistrează undeva la 40 000 de dosare penale care vizează infracțiuni de înșelăciune prin intermediul sistemelor și cu ajutorul sistemelor informatice. Sunt tot mai mulți oameni din toate categoriile care devin victime ale atacatorilor care folosesc aceste sisteme informatice pentru a comite infracțiuni.
La nivelul județului Sibiu, polițiștii se confruntă cu un număr crescut de fapte deoarece lipsa de informație a oamenilor conduce la accesarea rețelelor sociale fără a respecta câteva reguli pentru a naviga pe internet în siguranță.
Este important de menționat că în acest moment există la nivel național Directoratul Național de Securitate Cibernetică, acesta fiind autoritatea competentă la nivel național de a de ocupa cu infracțiunile din mediul on-line.Pe site-ul acestei instituții dnsc.ro se pot găsi informații despre diversele categorii de fapte și infracțiuni care vizează cetățenii români la acest moment și care sunt foarte multe.
De asemenea, la momentul actual printre cele mai frecvente infracțiuni se află infracțiunile cibernetice de tip deep-fake care de obicei au drept obiectiv distrugerea imaginii a unei persoane și vizate sunt îndeosebi persoanele publice mai ales acum când este campanie electorală.
Totodată s-a adus în discuție și metoda de accesare a link-urilor care în mod fraudulos copiază identitatea diverselor instituții cu care cetățenii intră în contact.
De asemenea, s-au prezentat informații referitoare o nouă campanie de prevenire a violenței domestice care luna aceasta a fost lansată la Sibiu cu denumirea „Scuzele nu schimbă realitatea” centrată pe ideea de a crea un curent puternic de respingere a oricăror manifestări de violență în spațiul domestic și de a încuraja victimele să se adreseze instituțiilor și specialiștilor, de la primele semne de abuz.
Bright Sky RO disponibilă în App Store și Google Play Store, în limbile română, engleză și maghiară, este un instrument digital gratuit, care vine în sprijinul victimelor violenței domestice.
Violența domestică se manifestă la nivelul tuturor claselor sociale, indiferent de gradul de educație, de situația materială a subiecților și afectează profund atât victimele directe cât și minorii martori din aceste familii. Sunt periculoase toate actele de violență, caracterul lor repetitiv și consecințele produse, victimele fiind abuzate emoțional, fizic, sexual, izolate social. Toate formele de abuz sunt greu de probat deoarece se petrec, în peste 80% din cazuri, în spatele ușilor închise, fără martori din afara familiei și fără posibilitatea comunității de a interveni și sancționa prompt devianța agresorului.
