Orașul Sibiu are o serie de ulițe și pasaje care au fost utilizate în perioada medievală dar care, de-a lungul timpului, au dispărut.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
Apreciată pentru zestrea sa arhitecturală, fosta Capitală Culturală Europeană a anului 2007 se dovedește a fi un magnet pentru turiștii care cutreieră Sibiul pentru a-i descoperi trecutul. Zona centrală este punctul de maximă atracție, iar în acest loc au existat străduțe care au fost date uitării, după ce și-au pierdut utilitatea.
Între acestea se află și Ulița Călugărilor, amplasată lângă prima centură de fortificații din zona Pieței Huet. Inițial, aceasta făcea legătura între cetate și Lunca Cibinului, însă construirea Mânăstirii Sfântului Spirit, astăzi Azilul de bătrâni de pe strada Azilului, a dus la integrarea ei în cadrul complexului monahal. Ulița Călugărilor este considerată drept una dintre primele străzi ale Sibiului.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
„În mod sigur a devenit un drum de legătură între mânăstire și Biserica Sfânta Maria de pe deal, loc în care astăzi avem Catedrala Evanghelică din Piața Huet. Drumul era folosit de călugări pentru a merge la slujbele religioase, de unde și denumirea care i-a fost atribuită”, spune istoricul Răzvan Pop, director la Biblioteca Astra Sibiu.
În timp, odată cu amenajarea altor căi de acces spre cetate dinspre Orașul de Jos, ulița și-a pierdut din importanță, ajungând ca porțiuni din aceasta să fie integrată în curțile caselor din vecinătate.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
Astăzi, o bucată bună din ulița de odinioară mai poate fi observată pe strada Turnului nr. 2, loc frecventat de amatorii de vinuri, întrucât aici a fost amenajat restaurantul Weinkeller (Pivnița cu vinuri).
De pe aleea de acces se vede cu ușurință inclusiv Biserica Azilului, menționată documentar la 1292.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
„Turiștii savurează astfel de istorioare întrucât fiecare realizează că un oraș este viu, că rutele de acces sunt adaptate în funcție de necesități. Iar Sibiul are mai multe exemple în acest sens”, mai spune Răzvan Pop.
Potrivit istoricului sibian, tot în zona centrală, între străzile Avram Iancu și General Magheru, a existat o cale de acces: „Ea poate fi observată pe întâia hartă a orașului, datată la 1692. În prezent, drumul este ocupat de două curți interioare ce pot fi observate din interiorul Casei Bobel, de pe strada Avram Iancu nr. 16, care este și cea mai veche casă de locuit din Sibiu, ridicată în secolul XIV”.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
Rămânând la strada General Magheru, loc în care se află și Biserica Ursulinelor, aici se afla o altă alee care făcea legătura cu strada Șelarilor. „Pe când a fost construită mânăstirea Ursulinelor, aleea a fost desființată. La acea vreme, erau două astfel de ulițe, în prezent mai rămânând doar una singură, care este o legătură rapidă spre Biserica Franciscană de pe Șelarilor.”
Acestea au fost trei dintre fostele străduțe ale Sibiului, una dintre ele, fosta Uliță a Călugărilor, putând fi văzută și astăzi sub forma unei cochete curți pavate cu piatră cubică și bolovani de râu.
Foto: Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu / Facebook
„Zilnic, în zona centrală a Sibiului întâlnim grupuri de turiști dornice să-i afle trecutul, fosta capitală europeană demonstrând de fiecare dată că județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!”, reiese din postarea Danielei Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
