O clasă de 20 de copii care primesc o bursă de 500 lei pe lună de la angajator (plus 200 de lei de la stat) costă la un calcul simplu cam 100 mii de lei pe an, adică 300 mii pe toată durata școlii de 3 ani.
La care putem adăuga 100 mii lei campaniile de promovare în școlile rurale, discuțiile cu primarii și aducerea părinților să vadă locul de muncă. În 2019 trebuie cu toții să înțelegem că lucrurile s-au schimbat radical de pe vremea când muncitorul la strung era îmbrăcat într-un halat murdar și plin de vaselină.
Așadar, costă mai puțin de 100 mii de euro, distribuiți pe o perioadă de 3 ani, să dai o altfel de șansă la 20 de copii. Și nu numai să studieze și să se califice într-o meserie, dar și să aibă 700 lei pe lună pentru cheltuieli și să primească garantat la sfârșitul stagiului un job în industriile care astăzi sunt incredibil de afectate de criza forței de muncă – manufactură, comerț, ospitalitate, construcții. Iar investiția se întoarce probabil imediat, pentru că după ce împlinesc 16 ani copiii pot fi angajați încă din băncile școlii cu jumătate de normă.
Este falsă îngrijorarea conform căreia nu există nici o garanție că absolventul va rămâne la agentul economic la care și-a făcut practica în muncă. Și este lașă premiza să-i lași pe alții să investească ca mai apoi să le furi angajații. Am mai spus că 3 ani este timp suficient să-ți cunoști și îndrăgești angajatorul și jobul – dezvoltarea vocațională nu poate fi înlocuită de nimic. Și chiar dacă unii dintre copii ar pleca într-adevăr la sfârșitul perioadei de practică rămâne mulțumirea că nu sunt pe drumuri, fără să aibă școală sau meserie. Probabil cea mai mare satisfacție după acest mentorat de 3 ani este șansa care li se dă tinerilor să rămână în țară. Pentru ca după 2022, cu un salariu de 800-1000 Euro pe lună nu mai există motive să-ți cauți norocul între străini.
Deși se înmulțesc liceele care au deschis porțile învățământului dual, numărul copiilor care îl urmează este încă descurajant, sub 7.000. În condițiile în care abandonul școlar după gimnaziu este de 16% (date din 2018) aproape dublu față de media UE, și de peste 25% în mediul rural. Datele statistice din 2016 arată că aproape 300 mii de tineri cu vârste atunci între 18 și 24 de ani au abandonat școala și nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la școlile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. 1,6% din populația României. Și aproape 500 mii de tineri până în 25 de ani nu studiază, nu se instruiesc, nu lucrează (NEET). 2,7% din populația României.
Așadar, stimați Corporatiști din generația Decrețeilor, dacă nu aveți un plan de responsabilitate socială durabilă care să ajute comunitățile: Iată-l! La treabă. Fiți generoși. Dați înapoi o parte din ce ați primit voi pe gratis iar investiția vă va fi returnată tot vouă.
Dacă top 1000 de angajatori din domeniile menționate mai sus, care au în componența managementului și a consiliilor de administrație lideri din generația decrețeilor, ar investi 300 mii de lei în parcursul dual a 20 de copii timp de 3 ani, am avea la nivel național 20.000 de tineri calificați care vor anula statisticile disperate de mai sus. Iar dacă ciclul ar continua an de an s-ar forma la fiecare sfârșit de sezon 60.000 de absolvenți calificați. În 5 ani s-ar rezolva și problema educației post-gimnaziu și cea a deficitului de forță de muncă.
Asta da CSR și ROI.
Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj