Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca-Palmer, a declarat pentru Mesagerul de Sibiu că nu acceptă ca Sibiul să devină groapa de gunoi a Transilvaniei și speră ca județele din regiune să-și amenajele propriile depozite de deșeuri. De asemenea, ministrul a felicitat autoritățile locale pentru modul în care gestionează problemele de mediu și afirmă, totodată, că sibienii care au avut de suferit în urma pagubelor produse de animalele sărbatice își vor primi subvențiile din luna martie încolo.
De ce nu se dau la timp subvențiile pentru pagubele produse de animale, inclusiv pentru speciile protejate?
Da, am înțeles mai bine problema asta, acum, când am venit la Sibiu, și mă bucur că m-am întâlnit cu autoritățile locale. Era mai greu să o percep așa dintr-un birou de la București. Înțeleg că a fost o întârziere și cumva lucrurile nu s-au mișcat suficient de repede, dar pot să vă asigur că pentru acest an avem banii prinși la buget, astfel încât eu sper să deblocăm situația și oamenii să-și primească compensarea începând din februarie-martie încolo.
Se vor mai accepta și alte depozitări de deșeuri menajere din alte județe pe situații de urgență, așa cum a fost cazul județului Alba pe depozitul Tracon de la Cristian, în urmă cu câteva luni? În aceste situații, ar putea deveni Sibiul groapa de gunoi a Transilvaniei?
Nu, Doamne ferește!. Eu sper că nu, ci dimpotrivă. Eu sper că și celelalte județe să vă copieze exemplul, pentru că este lăudabil că Sibiul a reușit să aibă acest depozit atât de performant și, dovadă, alții, când au fost în dificultate, au venit la dvs. Atunci s-a autorizat în regim de urgență, doar pe perioadă temporară, ca județul Alba să vină să depoziteze la Sibiu. Eu cred, însă, că soluția nu este să devină Sibiul groapă de gunoi. Dimpotrivă, soluția este ca și ceilalți să-și asume responsabilitatea și să ia măsurile și să face investițiile necesare, astfel încât acest lucru să nu se mai întâmple.
Cum vedeți proiectul Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor, derulat la nivelul județului Sibiu?
Este un program foarte bun și felicit Sibiul pentru asta. În discuția pe care am avut-o cu președintele Consiliului Județean Sibiu mi-a spus stadiul în care se află acest program.
Cum vedeți în viitor programul „Rabla“?
Programul Rabla este un program care se derulează de 10 ani. Este un program bun, însă, după părearea mea, este loc să se îmbunătățească. În principiu, dorim să-l continuăm și anul viitor, însă am vrea să mergem pe o formulă în care să nu ne uităm strict la înlocuirea parcului de mașini. E bine că avem mașini cu perfomanță pe emisii mai bune. Asta ne ajută să îmbunătățim situația poluării aerului, însă nu ne ajută să rezolvăm problema traficului și numărul de mașini pe care îl avem în trafic. Așa încât, eu văd, ca o viziune pe termen mediu și chiar mai lung, o tranziție progresivă de la acest transport pe combustibil fosil către mașini electrice, hibride și chiar mai departe pe acele sisteme în care oamenii își folosesc în comun mașina. Până la urmă, calitatea vieții nu e dată numai de calitatea aerului. De exemplu, în București, unde avem trafic mare, poți să stai câte o oră în trafic și asta îți dată o stare de nervozitate care nu ajută. Concret, văd un fel de Rabla Plus, în care va exista, să spunem, un fel de subvenție pentru înlocuirea parcului auto, dar, în paralel, văd o investiție pentru stimularea cumpărării de mașini electrice și hibride și de construirea de infrastructură pentru așa ceva. Din datele mele, pe care la dețin, la Sibiu aproape 500 de mașini pe an se schimbă prin programul Rabla.
Ce îmbunătățiri se pot aduce programului „Casa Verde“?
Programul „Casa Verde“ mi se pare o idee bună, însă, în clipa de față, ea susține doar încălzirea pe bază de resurse regenerabile, care este un lucru foarte bun. Însă putem face mult mai mult decât atât. Să mergem la un concept real de casă „verde“, care include materiale de construcții „verzi“, în care să ne gândim la un sistem de colectarea și reciclare a deșeurilor și, bineînțeles, partea de panouri solare și de eficiență energetică. Sunt mai multe lucruri care pot fi luate în considerare și, atunci când vom lucra la ghiduri, aș vrea să avem o abordare mult mai completă. Aceste lucruri vor fi cuprinse în programele bugetate ale Fondului de Mediu, probabil, în luna martie, și apoi vom avea ghidurile în care vom detalia aceste lucruri.
A consemnat Cosmin PAL
