După o masă copioasă nu medicamentele sunt soluția, ci mișcarea, și apoi pauza alimentară. Asta, deoarece medicamentele au efecte în lanț asupra tubului digestiv.
FOTO: arhivă
Unul dintre ele este inflamația cronică.
Andreea Groza: „Cum ajungem cel ușor la inflamație cronică? Cu mâncare multă, prăjită, care înseamnă mii de calorii introduse dintr-o dată. Toate bacteriile alături de care trăim sunt bulversate și fac inflamație”.
Calorii multe, mâncare prăjită. Apar simptome digestive. De exemplu, arsuri la nivelul stomacului, urmate, de obicei, de medicamente, care să le calmeze. Explică la PRO TV profesor universitar doctor Laura Iliescu.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Există medicamente numite inhibitori de pompă de protoni, există un abuz de folosi aceste medicamente. O persoană ajunge să le ia fără să mai întrebe. Dacă mă doare stomacul sau am arsuri, asta li se recomandă și la farmacie. Aceste medicamente determină modificări la nivel intestinal și favorizează o flora patogenă. Această floră patogenă determină eliberarea de substanțe inflamatorii, numite citokine inflamatorii, aceste substanțe pro-inflamatorii fac rău, acționează peste tot – ficat, pancreas”.
Același efect îl au antibioticele, luate haotic, asupra bacteriilor bune din intestin, numite microbiom. O rețea de inflamație determină citokinele inflamatorii. Rețeaua de inflamație produce reacții în lanț.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „De aici intestinul iritabil, cu tulburări de constipație. Produșii toxici nu sunt eliminați cum trebuie ajung să influențeze alte organe – ficatul se încarcă cu grăsimi, ficatul gras non-alcoolic”.
