Analiștii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai și Radu Magdin au comentat sloganurile alese de candidații înscriși în cursa prezidențială.
Potrivit acestora, sloganurile „nu apar datorită unei inspirații’, ele fiind mai degrabă rezultatul unui efort de cercetare al focus grupurilor. „Sloganurile sunt elemente obligatorii într-o campanie. Sloganul a contat însă cândva, fiind un fel de chintesență a ideii de campanie. Acum sloganurile joacă un rol absolut marginal”, este de părere Cristian Pârvulescu (Asociația Pro Democrația). Totuși, chiar dacă „sloganul nu te face să câștigi campania”, el ajută în comunicarea cu alegătorii fiindcă, așa cum susține Alfred Bulai, „rămân niște idei în mintea oamenilor”.
În ce privește sloganul ales de către candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, „Președintele care unește”, analistul Alfred Bulai consideră că acesta este unul care respectă „linia politică a PSD”. „Nu cred că este extraordinar, dar, pe fondul crizei și disparităților politice, este singurul mesaj pe care ni-l spune. Este un mesaj al PSD, pentru că ei au început, acum 20 de ani, cu sloganul acela ‘Un președinte pentru liniștea noastră’. Deci, este într-o linie politică a PSD”, declară acesta. Și analistul Radu Magdin este de părere că liderul social-democrat a optat pentru „un mesaj unitar, relativ clasic, al stângii”. „Sloganul este puternic prin antiteza implicită la Traian Băsescu și începutul unei noi ere politice”, subliniază analistul. De asemenea, analistul Cristian Pârvulescu consideră că sloganul lui Victor Ponta este „inspirat din acțiunea USL, și anume aceea de a unifica acolo unde Traian Băsescu ar fi despărțit”. „Întregul program al lui Ponta este centrat pe ideea președintelui unificator cu, pe de altă parte, o foarte interesantă referință la Marea Unire. Ponta sugerează destul de clar că și-ar dori să fie președintele României în 2018, când se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Această referință, în care unii văd elemente naționaliste, a contat pentru a adopta acest slogan, folosit în paralel cu „Mândri că suntem români”, care, aparent, a prins în alegerile europarlamentare”, afirmă Pârvulescu. Analistul Marius Pieleanu consideră că mesajul de tipul „președintelui care unește” este unul care se adresează „aproape tuturor românilor”. „Este vorba nu numai de o unire teritorială cu Republica Moldova, dar este vorba și despre cel care unește o țară încă dezbinată ca populație. Sloganul are dublă semnificație. Este un mesaj bine ales al PSD”, spune analistul. Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) susține că, deși sloganul candidatului stângii poartă „un mesaj corect”, el se adresează mai degrabă unui „consumator puternic de televiziune și de scandal politic”. „Este un mesaj corect. Problema este că face trimitere la ceva ce pare mai degrabă interesul unui grup de public care este consumator puternic de televiziune și de scandal politic, iar în România, contrar a ceea ce se crede, majoritatea populației nu urmărește zilnic știri politice. Ideea cu unirea sugerează că, dincolo de scandalurile zilnice, el este un om care unește. Astfel, mesajul poate să dea un semnal de schimbare a modului în care se face politică în România”, susține Moraru.
Despre sloganul candidatului ACL, Klaus Iohannis, „România lucrului bine făcut”, analiștii spun că liberalul a mizat pe „cartea etnică”. Analistul Adrian Moraru adaugă că, în opinia sa, edilul Sibiului a riscat făcând apel la originile sale etnice în campania electorală. „Domnul Iohannis încearcă să-și lege numele și promisiunea unui eventual mandat de această eficiență generică a grupului etnic din care provine, dar nu știu dacă îi folosește. Poate a fost și ușor riscant să joace această carte etnică fiindcă a deschis niște canale de atac împotriva sa. Ce n-am înțeles, dincolo de bine făcut, cum se face bine? Nu se înțelege și nu cred că este percutant deloc”, susține Moraru. Și analistul Radu Magdin spune că, în opinia sa, Klaus Iohannis „încearcă să capitalizeze din stereotipia neamțului, mizând pe ideea preciziei și pe profesionalismul prezumat de originea germană”. Cristian Pârvulescu, de asemenea, consideră că sloganul ales de către candidatul ACL în alegerile prezidențiale este rezultatul încercării de a crea o legătură între alegătorii români și candidatul Iohannis. „Sloganul este tot rezultatul unui focus grup. Ce leagă românii de un etnic german? Lucrul bine făcut. Și atunci cum poți să sugerezi că ai un candidat german care reprezintă lucrurile bine făcute, fără să spui că e german. ‘România lucrului bine făcut’ mi se pare că le-a venit în mod aproape firesc în minte în momentul în care s-au gândit la un slogan pentru Iohannis”, afirmă Pârvulescu. La rândul său, Marius Pieleanu afirmă că sloganul lui Klaus Iohannis este determinat, în primul rând, de originea etnică, fiindcă „știm că nemții sunt oameni foarte bine organizați, care realizează lucruri foarte bine făcute”. Alfred Bulai, pe de altă parte, apreciază că sloganul ales de către candidatul ACL este lipsit de conținut: „E o frază care nu are niciun sens. Încearcă să sugereze stereotipul neamțului care lucrează bine, dar asta poate avea două tăișuri și nu ne spune nimic altceva. Este o chestie absolut goală.
Candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu a optat pentru un slogan care se adresează, în principal, liberalilor — „De partea ta, bunăstare și respect”—, apreciază analiștii consultați de AGERPRES. „Sloganul ‘De partea ta’ a fost folosit de ALDE, în acest an, în mai multe țări din Europa. El sugerează dimensiunea liberală pe care o vrea Tăriceanu, iar ‘bunăstare și respect’ sunt lucruri cerute de societatea românească. Bunăstarea se leagă de guvernarea lui Tăriceanu, iar ‘respectul’ este un cuvânt-forță. Ideea de respect a lipsit”, afirmă analistul Alfred Bulai. Marius Pieleanu susține că sloganul lui Călin Popescu Tăriceanu se bazează pe „tradiția liberală curată și pe activitatea sa ca premier”. „Este un premier cu foarte bune rezultate din perspectivă publică, a populației. Din acest punct de vedere, mi se pare un mesaj nimerit și care se adresează curat electoratului național-liberal”, spune analistul. Radu Magdin, la rândul său, remarcă faptul că, prin ‘bunăstare și respect’, Călin Popescu-Tăriceanu „face referire implicită la perioada sa guvernamentală, pre-criză, când oamenii trăiau mai bine”. Cristian Pârvulescu susține că Tăriceanu încearcă, prin sloganul ales, să se situeze de partea alegătorului și a binelui, în general. „Vrea să sugereze, pe de-o parte, clasa mijlocie prosperă, care a existat în timpul prim-ministeriatului său. Asta înseamnă ‘de partea ta’, cu atât mai mult cu cât acuza față de politicieni e că ei încearcă să-și ia partea. Și aici este o sugestie a binelui. Vrea să sugereze că este ceva care există în trecut, există o experiență guvernamentală pe care unii o apreciază acum, după criză sau în plină criză, ca fiind o experiență bună”, spune Pârvulescu. Pe de altă parte, analistul Adrian Moraru este de părere că un astfel de slogan i s-ar fi potrivit mai bine unui candidat antisistem. „Lucrul acesta cu ‘De partea ta’ ține mai degrabă de niște candidați care se pretind sau chiar sunt din afara sistemului. Pe domnul Tăriceanu nu îl prinde foarte bine această carte, pentru că el a fost în politica mare, a fost premier, este al doilea om în statul român”, susține acesta.
Sloganul candidatului independent Teodor Meleșcanu — „Competent și bun român” — se pliază pe „profilul” candidatului, în opinia analistului Marius Pieleanu. „Ăsta e profilul lui. Așa a fost întotdeauna. Meleșcanu a trecut mai degrabă ca un tip tehnocrat, dovadă că a ocupat multe ministere diferite, iar faptul că a lucrat la SIE întărește ideea unui bun român”, spune analistul. Și Radu Magdin afirmă că Teodor Meleșcanu „pune accentul pe profesionalism și pe apărarea interesului național”. La rândul său, Cristian Pârvulescu este de părere că Teodor Meleșcanu este o persoană a cărei competență nu ar putea fi pusă sub semnul întrebării. „Indiscutabil, Meleșcanu este un om care are o mare experiență, deci competența n-ar putea să-i fie în vreun fel pusă sub semnul întrebării. Partea cu ‘bun român’ cred că merge pe linia stimulării unei sensibilități naționaliste”, consideră analistul. Analistul Adrian Moraru susține că nu se simte ‘atras’ de un slogan care vorbește despre competența candidatului, fiindcă „în țara asta sunt foarte mulți oameni competenți”. „Politicienii ar trebui să ne spună ce își doresc să facă, care e viziunea lor. Ei mai degrabă ne spun cum sunt — că sunt deștepți, frumoși, buni români, pacificatori, unificatori. Faptul că spune cineva că este competent nu mă atrage”, apreciază Moraru. Alfred Bulai consideră că sintagma ‘bun român’ se poate aplica și altor candidați, în timp ce cuvântul ‘competență nu este „atât de tare”. „Partea cu ‘bun român’ este destul de slăbuță, fiindcă buni români sunt toți în afară de Iohannis și se încearcă astfel sugerarea unei rivalități cu acesta. Apoi, evident că domnul Meleșcanu este o persoană competentă. Ideea e bună, dar cuvântul nu e atât de tare”, susține acesta.
Analistul Marius Pieleanu afirmă că Elena Udrea, candidatul PMP în alegerile prezidențiale, și-a ales „ușor cu tupeu” sloganurile — „Bună pentru România” și „Să construim împreună România frumoasă”. „Bună și frumoasă — termeni cheie, tari. Ea a ales ușor cu tupeu acest mesaj, care are o oarecare priză la un electorat destul de redus numeric, nu mai mult de 4-5 procente. Este un mesaj ales în buna tradiție a mesajelor-șoc ale doamnei Udrea”, afirmă acesta. Și Alfred Bulai afirmă că sloganul Elenei Udrea „Bună pentru România” se adresează unui anume gen de electorat și că „trebuie să ai o vârstă destul de fragedă și un nivel sub mediu de educație ca să crezi că un mesaj prezidențial trebuie să aibă tentă sexuală”. „Atunci, apropourile sexuale, că astea sunt gândite evident, sunt bune pentru publicul ăsta. Este însă cam penibil la o competiție prezidențială. Iar sloganul cu ‘România frumoasă’ este absolut gol”, adaugă acesta. În opinia analistului Radu Magdin, Elena Udrea a optat pentru un slogan care „mizează pe abordarea directă a stereotipiilor cu privire la candidat”, cuvântul ‘bună’ având „multiple semnificații”. Adrian Moraru este de părere că sloganul „Bună pentru România” este „fără cap și fără coadă”. „Este un mesaj destul de ciudat și controversat într-o oarecare măsură și nu are niciun sens, coroborat fiind cu o serie întreagă de obiective care s-au făcut pe fonduri europene și care nu sunt, până la urmă, realizările doamnei Udrea. E ciudat să te lauzi cu proiectele europene făcute de niște echipe întregi de oameni și să spui că le-ai făcut tu sau să spui că, dacă nu erai tu, nu se puteau face”, comentează analistul. Cristian Pârvulescu invocă în argumentele sale faptul că echipa de campanie a Elenei Udrea a mizat pe anumite etichete puse candidatului PMP, încercând să le transforme în avantaje. „În mod spontan, se pare că atunci când a fost vorba de Elena Udrea au venit două cuvinte: frumoasă și bună. Dacă acestea sunt spontan legate de Elena Udrea, atunci au încercat să transforme aceste etichete în avantaje. Sloganul ‘Bună pentru România’ este unul dintre cele mai contestate sloganuri din această campanie. Elena Udrea se apără spunând că este vorba despre o interpretare misogină, dar eu cred că această ambiguitate a fost dorită de echipa de campanie”, opinează analistul.
Despre candidatul independent Monica Macovei, Marius Pieleanu spune că aceasta ar fi putut alege un mesaj mai consistent decât „Macovei, mai bună decât ei”, unul bazat pe „profilul de justițiară” al candidatei. „Putea să fie ceva mai consistent acest mesaj. L-aș fi centrat mai degrabă pe ideea de Justiție, ceva la modul ‘Macovei-justițiara’, de exemplu, care era un mesaj direct, pe profilul ei. Cred că i se potrivea mai bine. Mai bună decât ei la ce? Nu știm exact”, remarcă acesta. Analistul Alfred Bulai consideră că sloganul Monicăi Macovei „nu are vreo valoare specială”. „Sunt sloganuri centrate pe candidat sau centrate pe ce vrea să facă candidatul. La ea este centrat pe ea fiindcă este mai egocentrică de felul ei. Probabil că ei i-a plăcut acest slogan, dar toți candidații pleacă de la ideea că sunt mai buni decât ceilalți. De asta se înscriu în cursă”, explică Bulai. Radu Magdin este de părere că sloganul ales „este menit a plasa un candidat antisistem în opoziție cu contracandidații săi, sperându-se o diferențiere și o opțiune clară de vot”. Adrian Moraru argumentează că sloganul „Macovei, mai bună decât ei” este unul „corect, în principiu”. „Se prezintă ca un candidat antisistem și spune că toate celelalte formațiuni sunt greșite. Dar asta cu ‘mai bine’, ‘mai bună’, deja am obosit. Totuși, nu vindem castraveți la piață sau discutăm care e mai bun, care e mai ieftin, care e mai proaspăt. Haide să vedem și o idee”, adaugă Moraru. Cristian Pârvulescu susține că sloganul Monicăi Macovei este un slogan adresat celor care au „o atitudine antipolitică”, manifestată cu precădere în rândul tinerilor, iar „antipolitica și populismul fac casă bună”. „Macovei întotdeauna a sugerat că nu face parte din clasa politică, că sunt ceilalți, politicienii, și ea care este venită din afară. Dar nu poți să ocupi poziții de ministru, de europarlamentar, fără să ai sprijinul unor partide politice. Acesta este un slogan care vizează tineri, are o campanie destul de agresivă pe internet, adică votul de protest. Să recunoaștem că e un slogan populist”, precizează analistul.
În ce privește sloganul ales de candidatul UDMR în alegeri, Kelemen Hunor — „Hunor, vocea unei comunități puternice”, Alfred Bulai spune că este „un slogan adresat comunității maghiare și nu prea contează pentru români”. Marius Pieleanu afirmă că și-ar fi dorit ca liderul UDMR să se angajeze să reprezinte, în campanie, întreaga comunitate a minorităților naționale din România. „E vorba de comunitatea maghiară, dar, din păcate, aș fi vrut să aibă un mesaj asupra tuturor minorităților. Observați că nu avem din alte minorități candidați la Președinție, deci ar fi putut să se angajeze să vorbească și să candideze public în numele tuturor celorlalte minorități, nu doar pentru cea maghiară”, susține analistul. Pentru Radu Magdin, sloganul candidatului UDMR face referire clară la apartenența sa etnică, „din care își extrage puterea, ca și reprezentant legitim al intereselor comunității sale”. Adrian Moraru spune că dorința lui Kelemen Hunor este aceea de a mobiliza electoratul maghiar și de a întări poziția UDMR. „Aici se numește foarte bine ceea ce este până la urmă candidatul UDMR și ceea ce i se poate reproșa într-o oarecare măsură. Dorește, prin această campanie, să mobilizeze voturile comunității către UDMR fiindcă, dacă nu ar candida, aceste voturi ar putea să potențeze alte mișcări politice în zona maghiară”, remarcă analistul. Cristian Pârvulescu este de părere că, prin candidatura lui Kelemen Hunor, se încearcă câștigarea „unei baze de negociere” pentru UDMR. „Această candidatură este una care încearcă, în primul rând, să ofere o bază de negociere UDMR cu partidele românești care se află la guvernare. Mai mult decât atât, UDMR a propus și un statut pentru autonomia ținutului secuiesc, care dă specificitatea candidaturii maghiare în 2014. Kelemen Hunor își dorește ca doar UDMR să reprezinte comunitatea maghiară în raport cu românii în condițiile în care avem, pentru prima dată, un alt candidat maghiar care nu reprezintă UDMR”, susține analistul.
Alfred Bulai consideră că sloganul ales de către candidatul PP-DD în alegerile prezidențiale, Dan Diaconescu — „Acum ori niciodată” reprezintă o sintagmă „ce ține de o dimensiune intrată în conștiința colectivă”. „De aceea, este, probabil, ușor de digerat de public. Dan Diaconescu încearcă să dea un mesaj de electrizare pentru un anumit gen de public”, susține analistul. Radu Magdin spune că sloganul „Acum ori niciodată” și celălalt slogan al candidatului PP-DD, „Adio, Traian Băsescu”, sunt „neinspirate”, fiind vorba despre „o combinație nefericită de îndemn și constatarea gloriei apuse a actualului președinte”. Cristian Pârvulescu afirmă că Dan Diaconescu „a avut perioada lui de glorie, dar acum este un personaj politic epuizat”. „Populismul său s-a epuizat repede. Pentru mulți candidați, lupta cu Băsescu este importantă, dar nu poți să transformi lupta cu trecutul într-un slogan al unei campanii care se referă la viitor”, afirmă analistul. În opinia lui Marius Pieleanu, sloganul „Acum ori niciodată” se pliază pe „tipul de comportament al poporului român manifestat mai ales în timpul competițiilor sportive”. „Acum ori niciodată să învingem — este un slogan oarecum naționalist și nimic mai mult”, adaugă analistul, precizând ar fi așteptat de la Dan Diaconescu, „mai ales că se adresează unei zone foarte sărace de electorat”, un slogan determinat tocmai de acest lucru. Adrian Moraru, pe de altă parte, este de părere că sloganurile alese de către Dan Diaconescu nu au sens. „Chiar nu au niciun sens. Pe măsură ce mergem în josul opțiunilor, atenția care se acordă elaborării unor mesaje este direct proporțională cu cât estimează ei că vor lua în alegeri. Nu are sens să te chinui să elaborezi un mesaj logic și penetrant fiindcă știi că și cu un mesaj bun nu vei câștiga alegerile”, a comentat acesta.
Analistul Cristian Pârvulescu susține că William Brînză, candidatul Partidului Ecologist Român, este „un personaj secundar” în alegerile prezidențiale, care, prin sloganul său „Să le spargem gașca”, încearcă „să-și testeze notorietatea, în special în rândul românilor din afară”. „Este unul dintre politicienii români care are antene bune în Italia și în Spania, în zona comunităților de români unde imaginea unei politici corupte la București și a unei Românii corupte e mai puternică decât în țară”, susține Pârvulescu. Analistul Radu Magdin spune că sloganul ales este „unul militant, păcat că este rostit de o persoană politică relativ anonimă, care nu inspiră mai nimic electoratului cu excepția contrastului dintre nume și prenume”. Pentru Marius Pieleanu sloganul lui William Brînză „sună un pic șocant”, însă analistul ar fi preferat dacă candidatul PER și-ar fi extras mesajul electoral din zona ecologistă. „Aș fi preferat ceva care să se alipească mai ușor electoratului pe care îl vizează, acela ecologic. ?Mai multă pădure’, ?Mai mult verde’, chestii de genul ăsta”, comentează analistul. Adrian Moraru susține că lui William Brînză „îi stă în fire să aibă campanii ușor neconformiste”. „Totuși, opțiunea pe care o alege este dintr-o zonă de campanie mai degrabă de adus oamenii la alergat prin parc, de tineret și de discuții într-un limbaj informal, chiar colocvial. Nu știu dacă îl prinde”, opinează acesta. Alfred Bulai spune că mesajul ales de candidatul PER a mai fost folosit în campanii electorale, de-a lungul timpului. „Nu e foarte tare acest slogan, dar e oarecum conform cu ceea ce vrea el să facă, cu poziția lui și atunci ar putea să fie acceptabil. Dar a fost destul de utilizat de-a lungul timpului, deci nu este chiar atât de pertinent”, afirmă analistul.
Analistul Cristian Pârvulescu afirmă că Gheorghe Funar, candidat independent în alegeri, s-a inspirat pentru sloganul său „România unită, cu români fericiți” din sloganul contracandidatul său, Victor Ponta, dar și din cel utilizat, în campania din 2004, de către președintele Traian Băsescu. „O parte din sloganul lui Ponta cu o parte din sloganul lui Băsescu din 2004, adică să trăim bine într-o Românie unită. Dar România unită a lui Funar nu este România lui Ponta. E unită într-un sens etnic și naționalist. Încearcă totodată să atingă și problema nivelului de trai, a lipsei de mijloace. Se adresează românilor cu simpatii naționaliste și cu venituri minime, în special din Transilvania”, spune analistul. Alfred Bulai susține că este „nefericită” poziționarea lui Funar în alegeri, fiind un candidat lipsit de „vizibilitate”. „Partea cu ‘unirea’ a folosit-o domnul Ponta, deci domnul Funar e relativ în plus. E clar că el merge pe ideea cu unirea poate chiar în mai mare măsură decât domnul Ponta, dar, în momentul în care un candidat cu o notorietate imensă față de tine și cu mult mai multă forță de a deveni vizibil folosește un anumit concept, devii absolut secundar”, afirmă analistul. Radu Magdin vede în sloganul lui Gheorghe Funar „un mesaj de unitate, simplu și la obiect”, în care „elementul național se combină cu motivul aspirațional”, în timp ce lui Adrian Moraru acest slogan nu îi spune nimic. „Chiar nu îmi spune nimic. Ideea de unitate la domnul Funar este mai degrabă teritorială. La domnul Ponta, ideea de unitate ține de o oarecare pace care trebuie să se instaleze între români și între zonele politice”, opinează Moraru. Și analistul Marius Pieleanu spune că mesajul ales de candidatul Gheorghe Funar este unul naționalist, dar „naționalisto-populist mai degrabă și eminamente de stânga, chiar de stânga extremă”.
