Sistemul de pensii din România a ajuns într-un punct critic, fiind bulversat de inegalităţi structurale, de existenţa pensiilor speciale, dar și de practicile de pensionare anticipată.
Foto: monitorulcj.ro
O analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice semnalează problemele grave din sistemul de pensii românesc. Cazurile de pensionare anticipată tind să devină o practică recurentă, la care se adaugă pensiile speciale, ceea ce face ca inegalitățile din sistem să se adâncească, scrie Monitorul de Cluj.
De altfel, măsura de majorare cu 40% a pensiilor, anunțată de Guvernul PSD-PNL pentru anul electoral 2024, nu face decât să pună o presiune suplimentară pe buget.
„Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia. Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice”, a explicat lectorul Christian Năsulea.
În ultimele două decenii, sistemul public de pensii a funcţionat constant cu deficit, contribuind la deficitul bugetar al guvernului şi crescând datoria publică explicită, spun autorii cercetării.
„Pentru 2022, deficitul sistemului public de pensii a fost de 15% din contribuţiile colectate. Aceasta include deficitul contabil (892 milioane lei) şi subvenţiile din bugetul general al statului (11.938,2 milioane lei)”, mai arată datele studiulului realizat în perioada octombrie – decembrie 2023 de Institutul European pentru Studii Economice.
Eliminarea „atacurilor” la Pilonul II de pensii
Potrivit raportului Institutului European pentru Studii Economice, „atacurile” la Pilonul II de pensii ar trebui eliminate. În plus, autorii studiului îndeamnă la renunțarea de „cumpărare a voturilor” prin intermediul chestiunilor sensibile, precum tema majorării pensiilor, dar care nu au acopoerire bugetară.
„Nu cumpăraţi voturi cu pensiile oamenilor neinformaţi! Aboliţi privilegiile, nu mai creaţi noi «drepturi», o regulă pentru toţi!
Schimbările legislative constante, privilegiile de tipul pensiilor speciale trebuie să dispară”, atrag atenţia autorii studiului.
Recomandări pentru reformarea sistemului de pensii
Sistemul de pensii actual din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuţiile curente ale angajaţilor actuali pentru a plăti pensiile actuale. Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător şi al unei populaţii îmbătrânite.
În acest context, raportul propune mai multe recomandări pentru reformarea sistemului de pensii, precum:
-tranziţia mai rapidă şi mai amplă către un sistem bazat pe capitalizare, care ar permite acumularea de rezerve financiare pentru pensionarii viitori.
-adoptarea de măsuri pentru stimularea investiţiilor private în pensii, ceea ce ar oferi o mai mare flexibilitate şi siguranţă financiară pentru viitorii pensionari.
-necesitatea îmbunătăţirii transparenţei şi responsabilităţii în cadrul sistemului, prin care toate obligaţiile financiare, fie că sunt explicite sau implicite, ar trebui să fie reflectate corect în finanţele publice, pentru a asigura o imagine realistă a sănătăţii financiare a sistemului.
În noiembrie 2023, Guvernul a adoptat proiectul de lege care prevede creșterea pensiilor cu 40%. Până la 1 septembrie, când intră în vigoare legea pensiilor, toate pensiile ar urma să fie recalculate.
