Sindicaliștii din învățământ solicită Guvernului măsuri concrete pentru reducerea cazurilor de violență în școli, scrie Monitorul de Cluj.
FOTO: FSLI
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că este necesară o amplă campanie de conştientizare în ceea ce înseamnă combaterea violenţei de orice gen în unităţile de învăţământ și arată că trebuie elaborat un plan de măsuri prin care să fie descurajat acest fenomen.
„Este alarmant cum spaţiul şcolii, care ar trebui să fie unul al combaterii violenţei, devine atât de uşor un spaţiu al insecurităţii şi al fricii, atât pentru elevi, cât şi pentru angajaţii din sistemul de învăţământ.
Considerăm că Guvernul României ar trebui să trateze cu mai multă seriozitate acest subiect şi nu doar să observe tacit cum are loc un astfel de fenomen care naşte situaţii grave. Modificările legislative care au avut loc în ultima perioadă sunt menite să descurajeze astfel de comportamente, dar nu este suficient. Avem nevoie de un plan naţional de combatere a acestui fenomen. (…) O amplă campanie de conştientizare în ceea ce înseamnă combaterea violenţei de orice gen este absolut necesară în unităţile de învăţământ şi totodată trebuie elaborat un plan de măsuri prin care să fie descurajat acest fenomen”, potrivit unei informări publicate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ pe pagina de Facebook.
De altfel, încă din ianuarie 2024, sindicaliștii din învățământ din Cluj arătau că măsurile de combatere a violenței și abuzului în școli trebuie să reprezinte o prioritatea în acest an.
În vara anului trecut, Ministerul Educației a propus noi măsuri pentru gestionarea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ. Potrivit ministerului, elevii care vor fi implicaţi în acte de violență vor fi obligaţi să participe la ore de consiliere psihologică. În cazul în care elevii, părinții sau aparținătorii vor refuza planul de consiliere, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului sau Inspectoratul Școlar Județean pot solicita consilierea obligatorie a elevului prin intermediul deciziei instanțelor de judecată. Cu toate acestea, planul național de combatere a violenței în școli nu a devenit funcțional.
Responsabilitate colectivă pentru siguranță în școli
Potrivit sindicaliştilor, nu doar şcoala trebuie să fie responsabilă de acest proces educativ, ci şi familia şi autorităţile statului.
Reprezentanţii FSLI sunt de părere că sistemul de educaţie din România îşi arată din nou vulnerabilitatea în faţa cazurilor de violenţă şi abuz şi fie că este vorba despre situaţia de la Şcoala „Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul profesoarei de la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureş, care a fost bătută cu pumnii şi picioarele de un elev, ambele situaţii arată că, deşi există cadrul legislativ prin care să se prevină şi combată astfel de situaţii, ceea ce lipseşte este „coerenţa unei strategii clare” de conştientizare şi de intervenţie.
FSLI a reamintit că a înaintat Parlamentului o astfel de iniţiativă legislativă, însă, „din păcate, parlamentarii nu au înţeles” importanţa acestui act normativ şi proiectul a fost tratat cu „indiferenţă”.
„Violenţa nu este o soluţie, nu este un răspuns şi cu atât mai mult nu poate fi un comportament tolerat în locul în care ne creştem copiii. Avem nevoie de un plan coerent de măsuri prin care să descurajăm orice fel de acţiune de acest gen. Dacă nu acţionăm cât mai repede nu mai putem ajunge să corectăm, ci doar să vindecăm răni fizice şi psihice pe care agresorii le provoacă celor agresaţi. Părinţii, elevii şi autorităţile statului trebuie să facă front comun cu cadrele didactice când vine vorba despre această schimbare necesară, prin care să aducem în şcoli liniştea, siguranţa şi respectul!”, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.
