Sibieni care au făcut istorie

Contribuţia sibienilor la unificarea Transilvaniei cu ţara mamă este marcată şi la Biblioteca Județeană ASTRA.

Pentru al doilea an consecutiv, pe 1 decembrie a fost deschisă o expoziţie de documente ce întregesc percepţia contemporanilor asupra participării sibienilor la Marea Unire. Astfel, sunt prezentate publicului adeziunile din 19 localităţi ale judeţului pentru participarea la Marea Adunare Naţională din 1918. Expoziţia va putea fi vizitată până în primăvara anului viitor.

Carte-document

Cu această ocazie, la Editura Bibliotecii ASTRA a fost editat un volum cu titlul „Participanţi din localităţi sibiene la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”. Între coperţile sale sunt adunate adeziunile sibienilor pentru Marea Unire. Volumul care apare sub coordonarea lui Silviu Borș, directorul Bibliotecii ASTRA, Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naţionale Sibiu, Bogdan Andriescu, bibliotecar la Colecţii Speciale în cadrul Bibliotecii ASTRA, poate fi consultat la sediul Bibliotecii Județene. „Cred că este un lucru important, pentru că face parte din istoria noastră, din eforturile strămoşilor noștri pentru a unifica România”, consideră Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

Delegați la Alba Iulia

Constituirea la sfârşitul lunii octombrie 1918 a Consiliului Naţional Român Central ca „unicul for care reprezintă voinţa poporului român“ şi elaborarea Regulamentului pentru alegerea deputaţilor Adunării Naţionale au impulsionat şi în judeţul Sibiu desfăşurarea alegerilor delegaţilor care urmau să reprezinte circumscripţiile electorale, explică Alexiu Tatu, în prefața volumului. „Ca urmare, au fost aleşi 30 de delegaţi cu drept de vot deliberativ şi 38 cu drept de vot consultativ, fiind trimişi apoi la Alba, în final 130 de delegaţi (conform Mihai Racovițan și Pamfil Matei, „Sibiul și Marea Unire. 1 Decembrie 1918“, Cercul Militar Sibiu, 1993 – n.red.). Tot acum, în localitățile județului Sibiu au loc adunări în vederea aprobării și subscrierii adeziunilor care urmau să fie înaintate forumului reprezentativ de la Alba Iulia. Aceste adeziuni, pe care se aflau numele delegaților trimiși de circumscripțiile electorale, dădeau dreptul delegaților de a-i reprezenta la Alba Iulia pe membrii circumscripțiilor care i-au ales prin vot deschis și erau veritabile mandate care exprimau voința de unire a locuitorilor județului Sibiu“, arată Tatu.

Visul tuturor românilor

Șeful Arhivelor a cercetat dimensiunile acestui fenomen istoric. „Varietatea acestor documente – adeverințe, certificate, legitimații, procese verbale, protocoale – ne dă imaginea unei activități intense și efervescente care anima societatea românească la sfârșitul lunii noiembrie 1918. O statistică temeinică, realizată de Paul Abrudan și Mihai Racovițan („Transilvania – documente istorice. În lumina adevărului“, București, 1991 – n.red.) pentru participarea delegaților din județul Sibiu arată, fără putință de tăgadă, amploarea și calitatea participării delegaților trimiși de cercurile electorale sibiene la Alba Iulia. Spre exemplificare, credenționalele au fost semnate de 714 locuitori din Apoldul de Jos, 758 din Jina, 532 din Miercurea, 427 din Poiana Sibiului, 783 din Rășinari, 1.690 din Săliște, 408 din Tilișca etc. Dacă Ștefan Pascu consideră că din 33 de localități sibiene au fost trimise credenționale cu 13.000 de semnături, Paul Abrudan este de părere că 44 de localități din județ au trimis adeziuni, având 16.587 de semnături. Dacă, la cele arătate mai sus, adăugăm delegații neoficiali trimiși să reprezinte localitățile județului – Aciliu – 61, Galeș – 120, Gusu – 50, Jina – 30, Miercurea – 32, Săliște – 100, și cifra de 8.000 de oameni din părțile Sibiului, prezenți la Alba Iulia, între cei peste 100.000 de români veniți din toate colțurile Transilvaniei, putem concluziona că hotărârea de Unire exprimată la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a reprezentat actul de voință care împlinea speranțele seculare ale românilor de pe ambele versante ale Carpaților“, conchide el.