Părintele Constantin Necula îi îndeamnă pe sibieni să aibă nădejde şi să privească spre Înviere, pentru că astfel s-ar scuti de „ura socială“ în care se zbat.
„Să avem nădejde şi să privim spre Înviere. Poate că am regenera mai uşor iubirea noastră şi ne-am scuti de ura socială în care ne zbatem dacă am reuşi să privim corect la Hristos“, a spus Necula, pentru Agerpres. Întrebat cum vede diferenţa dintre a ţine post şi a urma o cură de slăbire, Constantin Necula apreciază că în ultima vreme s-a diminuat foarte mult numărul celor care cred că a posti este acelaşi lucru cu a ţine o cură de slăbire. „Am văzut că oamenii au conştientizat că spiritualizarea Postului e mai de preţ decât nutrizarea lui. Oricum slăbim de la grijile zilei, însă cu tristeţe am constatat că unii tratează de sus Postul. Adică cu superficialitate. Nu trebuie să jigneşti pe nimeni dacă tu nu vrei să posteşti. Cum nimeni din cei care postesc nu au voie să-i jignească pe ceilalţi“, a comentat acesta.
„Păcatu-i păcat“
Părintele Necula îi sfătuieşte pe cei care cred că „contează ce scoţi din gură, nu ce bagi în gură“ să nu mai compare păcatele şi să se abţină de la orice fel de păcat, măcar în Postul Paştelui. Întrebat dacă e mai rău să înjuri decât să mănânci o friptură în Post, părintele a răspuns că „sunt rele amândouă“. „Sunt păcate pe care le facem cu trupul, altele cu sufletul, eu nu le-aş compara. Păcatu-i păcat. A mânca nu e lipsit de sens, cu a creşte ca om, ca valoare umană“, a spus el. A posti înseamnă, potrivit părintelui Necula, şi a te spovedi şi împărtăşi, altfel credinciosul care a postit „rămâne trist“. A posti şi a nu te spovedi şi împărtăşi e ca şi cum „ai dat examenul de sală la şoferi, dar nu ai primit carnetul“. „Acesta este un exerciţiu duhovnicesc. Şi eu cred că e bine să îl ducem până la capăt, altfel rămâi trist. E un Post în care nu câştigi bucurie. Dacă ştii că posteşti ca să te împărtăşeşti, posteşti cu bucurie“, crede preotul Necula.
De asemenea, părintele adaugă că regretul propriilor păcate şi credinţa că vom învia sunt esenţiale în Post. „Avem o singură certitudine, că înviem. Învierea e singura certitudine pe care o mai avem la îndemână. În chipurile noastre se pare că ne ascundem părerea de rău. Părerea de rău e fundamentul pocăinţei“, arată preotul Constantin Necula.