În contextul în care stresul reprezintă răspunsul nostru la o schimbare externă, ne putem întreba cum ne influențează toate schimbările sociale, de la schimbările apărute în relația noastră cu ceilalți, până la schimbările din mediul social, în general. Este posibil să ne influențeze la nivel personal toată această instabilitate politică și economică din țara noastră? Și până la ce nivel putem resimți efectele stresului social?
Oana Vasiu – psiholog clinician, master în psihoterapie analitică
După cum am observat în articolele anterioare, în contextul apariției unei situații care presupune activarea unor resurse interioare de adaptare din partea noastră, pe termen mai scurt sau mai lung, dacă situația nu este rezolvată, remediată, depășită, putem ajunge la o epuizare a acestor resurse interioare. Acest context are ca și manifestări stări de oboseală fizică și psihică, stări de depresie și anxietate, dar și tulburări alimentare sau de somn, diverse boli cardio-vasculare, ale sistemului digestiv etc. Ne putem gândi astfel că, în contextul în care suntem nevoiți să ne adaptăm unor schimbări politice continue, unor dificultați economice care nu par a se apropia de final, suntem de fapt expuși unui stres social prelungit. Ne aflăm într-o situație în care nu doar o persoană este nevoită să își utilizeze peste limite resursele de adaptare și de gestionare a schimbărilor sociale, ci o populație întreagă, în măsura în care existența fiecărui individ este influențată de instabilitatea continuă.
Ființele umane sunt, prin definiție, ființe sociale, având o mare nevoie de contact social, de relaționare cu ceilalți, de apartenență la un grup, la o comunitate, de identificare cu valorile comunității din care fac parte. Relațiile sociale pot oferi sentimentul necesar de siguranță, de incluziune socială, de acceptare, de valorizare. Stabilitatea în cadrul societății, al comunităților din care facem parte, stabilitatea politică și economică, stau la baza dezvoltării unui popor, pe toate planurile sale, până la nivelul fiecărui individ. Dacă resursele personale interne, până la resursele instituțiilor statului, sunt utilizate pentru a gestiona aceste schimbări continue, pentru a supraviețui într-un context instabil cronic, resursele rămase pentru creștere și dezvoltare sunt insuficiente, dimpotrivă, de la un nivel individual și până la nivel social, stresul își spune cuvântul.
Stresul social este considerat a fi cel mai frecvent tip de stres resimțit de oameni, zilnic, afectându-ne viața într-un mod mai intens decât alte tipuri de stres. Ca urmare, resimțim o stare de disconfort în situații sociale, de anxietate, având astfel tendința de a evita contextele care ne produc aceste stări problematice și indezirabile. În contexte personale, individuale, reacția psihicului este de activare a mecanismului de gestionare de tipul „luptă sau fugi”. Încercăm să gestionăm situația dificilă apărută, sau să o evităm, să ne ferim de a trăi respectivul disconfort. Însă cum se manifestă acest tip de răspuns la nivel social? Putem observa în jurul nostru tot mai des persoane care își pun problema dacă pot aduce o schimbare în bine în societatea noastră, dacă pot ajuta la restabilirea unui echilibru politic, economic sau la orice nivel. Resursele personale utilizate de către aceste persoane sunt uneori destul de mari încât să putem observa semne de stres, de epuizare personală. Observăm, de asemenea, persoane care nu doresc să se implice, considerând că nu depinde de ei ceva, însă trăiesc stări de anxietate sau somatizări diverse (se îmbolnăvesc mai ușor, problemele cardio-vasculare sau digestive se intensifică etc.) ca urmare a perceperii pierderii controlului. Apoi mai observăm multe persoane care se gândesc să emigreze sau chiar o fac, împreună cu familiile sau singure, căutând tocmai echilibrul și stabilitatea exterioare, necesare unei existențe liniștite și unei dezvoltări individuale sănătoase.
De ce este important să înțelegem faptul că trăim într-un context politico-economic care produce, în mare măsură, stres social? Pentru că, în măsura în care observăm și înțelegem ce ni se întâmplă, nivelul stresului poate să scadă și, în continuare, putem decide singuri cum să ne gestionăm reacțiile, ce căi să alegem spre o viață sănătoasă, din perspectivă psiho-emoțională, fizică și relațională.
Oana VASIU, psiholog clinician
